EMOŢIA EUROPEANĂ Mişcări separatiste în Europa

În regiunea Veneto, din Italia, se desfăşoară, în perioada 16 - 21 martie, un referendum cu privire la separarea de restul ţării, cei 3,8 milioane de cetăţeni din oraşele Veneţia, Verona, Treviso, Padova, Belluno şi Vicenza fiind chemaţi să răspundă la întrebarea: "Vreţi ca Veneto să devină republică federală independentă?", precum şi să aleagă dacă Veneto să facă sau nu parte din Zona Euro şi NATO. Conform BBC, recentele sondaje de opinie sugerează că două treimi dintre cei 4 milioane de cetăţeni sunt în favoarea secesiunii, dar votul nu va fi recunoscut din punct de vedere juridic.

Sondajele au fost organizate de activişti şi partide din regiune, care vor un stat independent, denumit Republica Veneto, care să învie Republica Veneţiană. Aceasta a fiinţat între 697 şi 1797, an în care a trecut în posesia Franţei, după ce Austria a fost înfrântă de armatele franceze conduse de Napoleon Bonaparte. Lodovico Pizzati, reprezentant al asociaţiei plebiscito.eu, care a iniţiat referendumul, a declarat, pentru Vocea Rusiei, că principala cauză pentru tendinţele secesioniste din Veneto o reprezintă impozitele, care se ridică anual la 70 de miliarde de euro. Dintre acestea, 50 de miliarde sunt investite în regiune, iar celelalte 20 de miliarde sunt direcţionate către Roma. "Este vorba, în primul rând, despre o reformă administrativă, în urma căreia centrul nu va mai fi în Italia, ca înainte", a spus Pizzati. Pe de altă parte, plebiscitul nu este oficial, nebeneficiind de recunoaşterea autorităţilor de la Roma. Cu toate acestea, Pizzati susţine că, în ciuda unor eventual rezultate slabe la referendum, activiştii din Veneto intenţionează să anunţe în mod unilateral independenţa regiunii. "Dacă nu vom reuşi să obţinem voturile necesare, vrem să anunţăm în mod unilateral independenţa Veneto. În momentul de faţă, avem pregătită doar ciorna proiectului de Constituţie, care va fi prezentată pe 31 martie. Dar pasul nostru va deveni legitim doar dacă ne va sprijini majoritatea populaţiei din Veneto", a explicat Lodovico Pizzati.

• Alte puncte fierbinţi din Europa

Şi Scoţia va organiza un referendum de independenţă, pe 18 septembrie, separatiştii susţinând că provincia este mai dezvoltată economic decât restul Marii Britanii, iar actuala politică economică a Londrei nu ajută Scoţia să îşi dezvolte deplinul potenţial. Totodată, este invocat nivelul redus al sumelor alocate în prezent pentru apărarea provinciei. Tot pe teritoriul scoţian se află sistemul de rachete nucleare Trident şi baza navală de la Faslane.

De asemenea, Catalonia va organiza, pe 9 noiembrie, un plebiscit pentru a-şi declara independenţa de Spania, invocând diferenţe culturale, lingvistice şi economice în comparaţie cu restul ţării. În prezent, provincia este motorul economic al statului spaniol. Cele mai recente sondaje arată că susţinătorii independenţei constituie în jur de jumătate din total.

• Şi ungurii din Transilvania vor autonomie

Nici Ardealul nu este ocolit de suflul separatist. Începând cu luna ianuarie a anului 2013, peste 10 mii de persoane (maghiari, români şi saşi) au semnat o petiţie pentru autonomia Transilvaniei. Fancsali Ernõ, iniţiatorul petiţiei, a declarat: "Am depus la Prefectura Cluj petiţia pentru autonomia Transilvaniei, pentru care s-au adunat 10.300 de semnături începând cu ianuarie 2013, atât din partea unor maghiari, cât şi a unor români sau saşi, mulţi care au plecat din ţară după 1989. Aşteptăm un răspuns în viitorul apropriat la această petiţie. Nu aşteptăm răspuns acum de la Guvern, pentru că ştim că Guvernul Ponta 3, chiar dacă este adăugat UDMR, nu va da un răspuns corect. Noi nu ne vom lăsa până nu vom atinge scopul nostru: autonomia Transilvaniei şi o Românie federală într-o Europă Centrală puternică. Vreau autonomie, pentru că în 1918, când s-a înfăptuit Unirea, ardelenii au aşteptat ceva mai bun după monarhia austro-ungară, dar centralismul de la Budapesta era la fel ca cel de la Bucureşti, iar românii de dincolo de Carpaţi s-au degradat şi au considerat Transilvania ca o colonie".

Petiţia cere autonomia pentru Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, municipiul Cluj-Napoca urmând să devină capitala zonei, unde să funcţioneze Guvernul regional, care să aibă control politic şi economic pe teritoriul Transilvaniei autonome. Iniţiatorii susţin că, după 1989, starea regiunii nu s-a îmbunătăţit, în condiţiile în care impozitele colectate în Ardeal "ajung în Moldova şi Oltenia pe nedrept".