ERSTE GROUP RESEARCH: România va avea anul viitor un necesar brut de finanţare de 50 miliarde lei

Necesarul brut de finanţare al României pentru anul 2015 s-a redus la aproximativ 50 miliarde de lei, 22-23% din această sumă putând fi asigurată de pe pieţele internaţionale, iar restul de pe piaţa internă, potrivit unui raport publicat de Erste Group Research.

Conform analiştilor, Ministerul Finanţelor a acoperit necesarul de finanţare pentru acest an în proporţie de aproximativ 82%, la sfârşitul lunii septembrie, datorită celor trei emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe din lunile ianuarie şi aprilie (22% din necesarul de finanţare pentru 2014): "Aceste emisiuni au ajutat şi la menţinerea randamentelor pe piaţa locală în general pe o tendinţă descendentă până în prezent deoarece Ministerul Finanţelor a împrumutat mai puţin de pe piaţa internă (randamentul mediu pe piaţa primară a scăzut în primele opt luni din 2014 la 3,7%, de la 4,7% în 2013). Consecvent propriei strategii, Ministerul Finanţelor a reuşit să extindă maturităţile, determinând reducerea necesarului brut de finanţare pentru anul 2015 la aproximativ 50 miliarde de lei; aproximativ 22-23% din această sumă poate fi asigurată de pe pieţele internaţionale, iar restul de pe piaţa internă".

Băncile locale, fondurile de investiţii si de pensii vor fi principalii cumpărători ai titlurilor de stat în 2015, majorându-şi expunerea netă cu aproximativ 6 miliarde lei, se arată în studiul citat, care mai adaugă: "Cu toate că este un sector aflat la început în România, fondurile private de pensii au devenit doar în câţiva ani unii dintre principalii investitori în obligaţiuni de stat, reprezentând peste 9% din totalul pieţei. Deşi politicile monetare pentru majorarea ofertei monetare (QE) din Europa ar putea direcţiona unele fonduri către România şi duce la o uşoară creştere a preţurilor activelor, considerăm că potenţialul de creştere al expunerii investitorilor nerezidenţi este destul de limitat în anul 2015 (în special ca urmare a saturării portofoliilor de investiţii cu venituri fixe în anul 2013 şi, într-o mai mică măsură, în 2014). Investitorii nerezidenţi au început în prima parte a anului 2013 să-şi construiască portofolii solide, iar în prezent deţin peste 20% din totalul pieţei locale de obligaţiuni".

Erste Group precizează că BNR a continuat să reducă dobânda de politică monetară în această toamnă, la 3%, şi a dat deja semnale că este pregătită să aducă rata pieţei monetare mai aproape de dobânda cheie, adăugând faptul că băncile locale au nevoie să îşi desfăşoare operaţiunile într-un mediu mult mai stabil în privinţa dobânzilor (ratele dobânzilor au fost în mod evident mai mici decât dobânda monetară încă din prima parte a anului 2014): "ROBOR la trei luni a crescut în mai puţin de o lună la 2,8% de la sub 2,1%. Alegerile prezidenţiale se apropie (începutul lunii noiembrie), iar influenţa măsurilor populiste este din ce în ce mai puternică. La nivel european, mecanismul QE, care se estimează că va reporni creditarea, ar putea fi moderat de efectul de contagiune manifestat la alte tipuri de active şi de lipsa reformelor fiscale în unele dintre marile economii europene. Acest factor, combinat cu o zonă euro în care ritmul de creştere a încetinit deja şi cu temperarea conflictului de la graniţa estică, ar putea determina investitorii să ia în considerare investiţiile cu randamente mai ridicate de cealaltă parte a oceanului. Anticipăm o creştere a titlurilor de stat emise în monedă locală cu scadenţa la 5 ani la 4,1% în decembrie 2014, iar mai apoi o scădere treptată spre nivelul de 3,7% la sfârşitul anului 2015".

• România - cel mai mare potenţial de îmbunătăţire a ratingului în următorii ani

În pofida contextului internaţional, în special cel de la graniţa de est a României, care nu a fost deloc calm în acest an, statul a beneficiat de o creştere vizibilă a preţului activelor, consideră analiştii. În opinia lor, calitatea de membru NATO şi UE a contat semnificativ în decizia investitorilor de a investi sau nu în momentul în care aceştia părăseau pieţele din Est: "Tendinţa de creştere a preţurilor a fost accelerată de decizia agenţiei S&P de la jumătatea lunii mai de a îmbunătăţi ratingul României în categoria recomandată pentru investiţii şi de anunţul JP Morgan din a doua parte a lunii iulie de include noile obligaţiuni româneşti de referinţă în indicele pentru pieţele emergente recomandate investitorilor.

România are cel mai mare potenţial de îmbunătăţire a ratingului în următorii ani, care depinde de extinderea reformelor structurale şi de continuarea majorării maturităţilor datoriei publice.

Cu toate acestea, nimeni nu poate susţine că România este imună la contextul internaţional, cu atât mai mult cu cât escaladarea conflictului din ţara vecină Ucraina a dat din când în când motive clare de îngrijorare investitorilor (vezi grafic). Randamentele obligaţiunilor suverane româneşti cu scadenţa la cinci ani au atins cel mai redus nivel pe piaţa secundară la începutul şi apoi la sfârşitul lunii iunie (3,2%); randamentele au continuat să fluctueze ulterior, fără a mai înregistra însă valori minime istorice".

Erste Group Research arată că piaţa obligaţiunilor suverane din Europa Centrală şi de Est a devenit din ce în ce mai importantă pe parcursul ultimilor ani, în contextul îmbunătăţirii ratingului relativ al acestor ţări faţă de statele din zona euro (ratingurile unor state din ECE au fost îmbunătăţite, în timp ce ratingurile multor ţări din zona euro au scăzut) şi reducerii marjelor contractelor de transfer de risc pentru instrumentele financiare cu venit fix (CDS): "În special în acest an, obligaţiunile suverane din ECE s-au evidenţiat ca unele dintre cele mai performante active din Europa, ca urmare a randamentelor satisfăcătoare în comparaţie cu ratingurile şi indicatorii fundamentali ai acestora, precum şi a volatilităţii pieţei situată la un minim istoric".