Este pregătită India să lanseze prima criptomonedă oficială?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional / 18 septembrie 2018

Este pregătită India să lanseze prima criptomonedă oficială?
  • document ataşat Graficul Rupia indiană a atins noi minime istorice şi graficul Creşterea accelerată a masei monetare
    apasă aici pentru a descărca.
    Călin Rechea

    India nu a ajuns încă pe prima pagină a presei internaţionale, însă deprecierea accelerată a monedei naţionale până la noi minime istorice faţă de dolar şi "experimentele" monetare ale autorităţilor din ultimii doi ani au creat îngrijorare pentru perspectivele economice ale ţării.

    De la începutul anului, rupia indiană a intrat într-un declin accelerat faţă de dolarul american (vezi graficul 1), în ciuda unei performanţe eco­nomice apreciabile.

    Produsul Intern Brut a înregis­trat o creştere medie anuală de 7,1% în perioada 2000 - 2017, cu variaţii între 4% şi 10%.

    Cu toate acestea, media anuală a deficitului bugetar pentru aceeaşi perioadă a fost de 8,1%, pe fondul unei evoluţii între 4,5% şi 11,2% din PIB, iar dezechilibrele externe cresc, în condiţiile creşterii preţului petrolului.

    Într-o analiză publicată de Zerohedge, economistul Daniel Lacalle arată că India ar putea să reprezinte cel mai mare risc la nivelul economiilor emergente.

    În opinia sa, "dificultăţile prin care trec economiile emergente au cauze interne, determinate de creşterea dezechilibrelor la nivel comercial şi fiscal, care au pornit de la aşteptările nerealis­te privind creşterea economică şi evoluţia cererii", iar o parte semnificativă a problemelor Indiei vine de la "aplicarea politicilor populiste".

    În urmă cu aproape 10 ani, India a lansat programul de acordare a cardurilor de identitate biometrice, numite Aadhaar, tuturor locuitorilor. Motivul prezentat de autorităţi a fost eliminarea fraudelor în sistemul de acordare a ajutoarelor sociale. Reuters descrie sis­temul Aadhaar ca "parte a unui efort ambiţios de digitalizare a economiei Indiei" prin care "aproape toate tranzacţiile cu guvernul vor fi dependente de card, inclusiv serviciile bancare, subvenţiile alimentare sau plata impozitelor".

    Financial Times a scris recent că în prezent aproape toţi adulţii au carduri Aadhaar, iar autorităţile sunt acuzate tot mai des că folosesc sistemul biometric şi în lupta împotriva evaziunii fiscale şi terorismului, adică l-au trans­format într-un instrument de tip "Big Brother".

    Încă de anul trecut au fost lansate mai multe acţiuni în justiţie prin care se cere declararea cardurilor Aadhaar drept neconstituţionale, deoarece permit guvernului să monitorizeze cetăţenii şi tranzacţiile acestora în timp real, adică se încalcă dreptul la viaţa privată.

    Răspunsul guvernului a fost că "dreptul fundamental la viaţa privată este ezoteric şi elitist" şi contravine "intereselor maselor", după cum mai arată FT.

    Cu toate acestea, despre India continuă să se spună că este cea mai mare democraţie din lume, în condiţiile în care, la o populaţie de aproape 1,3 miliarde, numărul cetăţenilor cu drept de vot depăşeşte 830 de milioane. Mai mult, democraţia nu poate fi decât o iluzie într-o ţară unde două treimi din populaţie depind de ajutoare sau subvenţii alimentare din partea statului.

    În ciuda extinderii permanente a "ariei" de utilizare a cardurilor Aadhaar de către autorităţi, scopul iniţial al acestora este încă departe de a fi atins.

    Reuters a scris recent că "pentru cei mai săraci indieni, cardul de identitate poate reprezenta diferenţa dintre viaţă şi moarte". Mulţi au murit de foame deoarece guvernul a anulat vechile cartele pentru distribuirea ajutoarelor alimentare şi a întârziat distribuirea cardurilor biometrice.

    În alte cazuri, amprentele deţinătorilor nu se potrivesc cu cele din baza de date. Un obstacol major în calea accesului celor săraci la alimentele subvenţionate îl reprezintă starea precară a infrastructurii în multe regiuni, în condiţiile în care funcţionarea sistemului presupune accesul la electricitate şi conexiuni la internet.

    Lipsa infrastructurii digitale nu a împiedicat, însă, autorităţile să evalueze oportunitatea introducerii unei criptomonede oficiale în sistemul financiar.

    Calea a fost deja deschisă prin publicarea unui studiu în revista Finance India de către profesori de la Indian Institute of Finance (IIF), cu titlul "Teoria banilor, a bogăţiei şi a pieţei valutare eficiente: Modelarea M5, masa monetară care include cripto­moneda".

    Autorii J. D. Agarwal, Manju Agarwal, Aman Agarwal şi Yamini Agarwal susţin că "în condiţiile lansării criptomonedelor, a apărut nevoia urgentă pentru crearea unor criptomonede legitime de către guvernele naţionale, astfel încât să fie transmisă încrederea şi să se asigure eficienţa pieţei monetare".

    Profesorii de la IIF mai consideră că introducerea unor criptomonede oficiale nu doar va îmbunătăţi eficienţa tranzacţiilor, prin reducerea costurilor, dar va permite şi "o mai bună reglementare şi calibrare a masei monetare".

    Masa monetară care ar include emisiunea de criptomonedă oficială se va numi M5 şi va reprezenta suma dintre M3 şi valoarea totală a criptomonedei oficiale emise, în condiţiile în care definiţia M3 din India este M1 plus depozitele la termen din sistemul bancar.

    Propunerea profesorilor din India este deosebit de îndrăzneaţă, în condiţiile în care BCE nici măcar nu ia în considerare lansarea unei monede digitale oficiale. Mario Draghi tocmai a declarat că "fragilitatea tehnologiei şi gradul ridicat de utilizare a numerarului în zona euro" au determinat lipsa unei dezbateri în acest sens. Oare poate reuşi India să meargă acolo unde Europa încă ezită, chiar dacă nu îndeplineşte o condiţie eşenţială pentru adoptarea pe scară largă a criptomonedelor, respectiv accesul permanent la electricitate şi internet?

    În ceea ce priveşte masa monetară în sens restrâns din India, M1, formată din numerarul în circulaţie şi depozitele la vedere din sistemul bancar, aceasta a cunoscut o "volatilitate" ridicată în ultimii doi ani, pe fondul reformei monetare neaşteptate anunţate de guvernul condus de Narendra Modi în noiembrie 2016 (vezi graficul 2).

    Populaţia a fost anunţată că bancnotele de 500 şi 1.000 de rupii vor fi retrase din circulaţie şi înlocuite cu noi bancnote de 500 şi 2.000 de rupii. Motivul oferit de autorităţi a fost scoaterea din circulaţie a numerarului obţinut din activităţi ilegale sau evaziune fiscală şi combaterea finanţării terorismului.

    Obiectivul nedeclarat a fost forţarea cetăţenilor să-şi deschidă conturi bancare şi să treacă la utilizarea pe scară largă a sistemului financiar oficial.

    A urmat o perioadă de haos, marcată de cozi interminabile la bănci pentru schimbarea banilor şi de scăderea dramatică a activităţii în economia informală, în condiţiile în care estimări din presa internaţională arată că tranzacţiile din economie se derulează cu numerar în 98% din cazuri.

    Din păcate pentru guvernul Modi, "războiul împotriva numerarului a fost pierdut", după cum scrie Bloomberg, pornind de la datele oficiale din ultimul raport al băncii centrale, Reserve Bank of India.

    Acestea arată că 99,3% dintre bancnotele retrase din circulaţie au fost returnate, ceea ce reprezintă o lovitură majoră pentru autorităţi, mai ales în condiţiile în care s-a înregistrat un declin de aproape 50% a economisirii prin depozite bancare faţă de perioada anterioară "reformei". Deci nici obiectivul nedeclarat al autorităţilor nu a fost atins.

    Bloomberg scrie că una dintre explicaţiile posibile este schimbarea comportamentului cetăţenilor, deoarece, "pentru majoritatea indienilor, experienţa definitorie a reformei monetare a fost pierderea accesului la propriile conturi bancare".

    De asemenea, "pentru mulţi indieni, reforma monetară a oferit prima întâlnire cu plăţile digitale", după cum mai scrie agenţia de ştiri, iar "nebunia procesului ar putea să-i convingă să renunţe definitiv la sistemul financiar oficial".

    În aceste condiţii se poate spune că India nu este deloc pregătită pentru lansarea unei monede digitale oficiale, mai ales pe fondul unei tradiţii milenare în care aurul joacă un rol social major şi a unor probleme de infrastructură insurmontabile, cel puţin în viitorul apropiat.

    Opinia Cititorului ( 4 )

    1. La cat de multi si săraci sunt cred că putem aduce si noi în România forță de muncă ieftină.

      Dacă îl dăm la crocodili pe Dragnea , asa aiurea ca să părem cinstiți la suprafata,plecăm grumazul la Înaltile porți , ne lipim slugareste de eurozona si pompa cu valuta ieftina, putem să o ducem boiereste 

      Nu asta e filozofia politică de la noi? 

      Deci în sărăcia aia e o oportunitate si pentru România. 

      Mai vorbim peste in deceniu 

      n-are cum. Romania da. dupa ordonanta cu amnistiile le fura la indieni veorica fatza cu o cripta de-a lui vilcov. de-aia in care a investit eminenta psd zero dolari nu demult iar azi face 10,000.

      1. Veorica își va trece în CV ca a guvernat o economie dinamică. Va fi nevoie de alt Boc securist să înscrie un -7% din PIB. :))

      ...sa fie o lansare cu cintec, transmisa live, s-o urmaresc pe alea trei canale Bollywood cu care m-a blagoslovit UPC...

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Comanda carte
    danescu.ro
    arsc.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    16 Aug. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9754
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
    Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    hipo.ro
    hipo.ro
    energyexpo.ro
    roenergy.eu
    rommedica.ro
    prow.ro
    aiiro.ro
    oaer.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb