Este pregătită ţara noastră pentru trecerea de la globalizare la localizare?

Localizarea a devenit una dintre cele mai discutate teme în SUA şi Europa de la izbucnirea pandemiei, după ce globalizarea a adus mari beneficii pentru com­paniile mari.

Astfel începe o analiză recentă de la Deutsche Bank, semnată de Jim Reid şi Luke Templeman, unde sunt prezentate acţiunile unor "forţe ale localizării", despre care se afirmă că "s-au angajat într-o conspiraţie împotriva marilor corporaţii şi în favoarea companiilor mici".

Corporaţiile au beneficiat de pe urma globalizării deoarece şi-au construit noile capacităţi de producţie în ţările unde costul forţei de muncă era foarte scăzut. În plus, aceste companii multinaţionale au înfiinţat şi lanţuri internaţionale de aprovizionare şi distribuţie, care le-au permis să-şi reducă puternic costurile de producţie, după cum subliniază Reid şi Templeman.

Tendinţa de creştere a globalizării s-a temperat semnificativ în ultimii ani, iar pandemia nu a făcut decât să accentueze schim­barea dramatică în favoarea localizării.

Analiştii de la DB au identificat cinci forţe principale care acţionează în favoarea localizării şi împotriva companiilor mari.

Prima o reprezintă scăderea puternică a investiţiilor străine directe, în condiţiile în care "investiţiile străine directe, în special investiţiile în China, au condus la creşterea profitabilităţii relative a corporaţiilor în raport cu firmele mici".

De la intrarea Chinei în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) până în 2019, investiţiile directe ale Statelor Unite în China au crescut de peste 10 ori, iar după relativa stagnare din perioada crizei financiare globale au crescut de aproape două ori între 2013 şi 2019 (vezi graficul).

O evoluţie similară s-a înregistrat şi pentru investiţiile directe ale companiilor din Europa în China, însă tendinţa de creştere accelerată s-a menţinut doar până în 2013.

Acum situaţia s-a schimbat radical. "Scăderea investiţiilor din acest an va fi brutală", se arată în analiza de la DB, în condiţiile în care cele mai recente estimări din cadrul World Investment Report de la UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development) arată un declin de 40% faţă de anul precedent, până sub pragul de 1 trilion de dolari, care a fost depăşit în 2005.

A doua forţă care acţionează în favoarea companiilor mici şi a procesului de localizare o reprezintă creşterea salariilor din China, pe fondul schimbării structurii demografice a populaţiei, în condiţiile în care "lipsesc alternativele de externalizare la o scară similară Chinei".

Conform datelor din raport, costurile de producţie din industria prelucrătoare au crescut puternic în China şi au ajuns la un nivel doar cu 5% mai redus decât cel din Statele Unite.

Apoi autorii vin cu o informaţie deosebit de importantă pentru perspectivele economiei noastre. Reid şi Templeman afirmă că ţările mai ieftine decât China, pe fondul includerii în comparaţie a costurilor energiei, sunt Mexic, Irlanda, India, Thailanda şi România, în timp ce Polonia şi Ungaria sunt doar puţin mai scumpe.

Concluzia analiştilor de la Deutsche Bank este că pot fi găsite numeroase argumente convingătoare pentru relocarea unui număr important de corporaţii europene în Irlanda, România, Ungaria şi Polonia, mai ales dacă se are în vedere proximitatea geografică.

Oportunităţile pentru ţara noastră nu se limitează, însă, doar la posibila revenire "acasă" a corporaţiilor europene, ci sunt reprezentate, mai ales, de crearea unui mediu care să faciliteze crearea şi dezvoltarea companiilor mici.

Acestea sunt favorizate şi de a treia forţă prezentată în analiza de la DB, respectiv accentul tot mai puternic care se pune asupra criteriilor ESG (Environmental, Social, Governance), care au un potenţial ridicat de dis­locare a lanţurilor de distribuţie actuale.

Celelalte două forţe sunt clienţii şi situaţia politică. În primul caz este vorba despre modificarea preferinţelor de consum, manifestată tot mai mult prin renunţarea la bunurile produse în masă de marile corporaţii internaţionale şi optarea pentru bunuri şi servicii personalizate, fenomen care avantajează firmele mici, care acţionează pe pieţe locale.

Autorii subliniază că tentativa corporaţiilor de a achiziţiona astfel de firme şi de a păstra mărcile respective nu au avut succesul aşteptat, în condiţiile în care se utilizau tot canalele de distribuţie ale produselor de masă.

Nu în ultimul rând, condiţiile politice au ajuns să reprezinte una dintre cele mai importante forţe ale localizării, pe fondul creşterii popularităţii politicienilor care promit susţinerea economiei naţionale pentru conservarea sau creşterea numărului locurilor de muncă.

Este urmărită, de asemenea, şi schimbarea regimului de taxare, astfel încât să fie eliminate avantajele fiscale ale schimbării domiciliului corporaţiilor. Un program derulat de OECD are ca obiectiv tocmai schimbarea, în următoarele 12 luni, a reglementărilor privind taxarea corporaţiilor, după cum scriu analiştii de la Deutsche Bank.

În concluzia raportului de la DB se subliniază capacitatea de adaptare mai bună a companiilor mici în faţa trecerii de la globalizare la localizare, în condiţiile în care "nu există povara investiţiilor în lanţurile globale de distribuţie".

De asemenea, companiile mici cumpără factori de producţie, materii prime şi forţă de muncă, în cantităţi mai reduse, ceea ce înseamnă că pot utiliza mai bine resursele locale, şi nici nu sunt supuse unei presiuni aşa de mari din partea investitorilor pentru construirea unor capacităţi suplimentare de producţie.

După trei decenii irosite de autorităţi iresponsabile şi fără viziune, care au doar "meritul" de a fi blocat cu înverşunare toate iniţiativele din sectorul privat privind reconstruirea şi acumularea capitalului naţional, adică a bazei pentru creşterea sustenabilă a veniturilor, ţara noastră se poate afla, din nou, în faţa unei şanse istorice.

Pentru materializarea acesteia nu este nevoie de politici "vizionare" care să vină de la centru, ci doar de crearea unui cadrul fiscal, monetar şi juridic din care să fie eliminate barierele ridicate în calea inovaţiei din sectorul privat.

Oare putem spera că ţara noastră va fi pregătită pentru trecerea de la globalizare la localizare?