Pandemia de Covid-19 a adus o schimbare majoră în industria globală de rafinare a ţiţeiului: în timp ce unităţile de profil din China continuă să îşi extindă capacitatea, multe unităţi de procesare din Occident şi-au închis activităţile, conform unei analize realizate de Nicolas DuPuis, director al diviziei de produse energetice din cadrul operatorului bursier CME Group.
Domnia sa menţionează că, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), în condiţiile în care China apasă din nou pedala stimulentelor economice, anul acesta se aşteaptă ca ţara asiatică să depăşească oficial SUA, devenind cel mai mare rafinor de petrol din lume. Nicolas DuPuis spune: "Acest lucru poate fi explicat parţial prin recuperea Chinei după pandemie, mai devreme decât alte economii majore. În timp ce o mare parte a lumii a rămas în diferite stări de lockdown, creşterea economică a Chinei a atins 6,5% în al patrulea trimestru din 2020, ceea ce înseamnă că ţara a avut un avans de 2,3% pe întregul an. China este singura economie majoră care a crescut în 2020".
În opinia lui Nicolas DuPuis, există alţi patru factori structurali care susţin industria de rafinare, respectiv boom-ul capacităţii de procesare din China. Aceştia sunt:
1. Efectele pandemiei
Potrivit AIE, pe măsură ce economiile lumii au fost în lockdown şi companiile aeriene au ţinut avioanele la sol, anul trecut, cererea globală de petrol a scăzut cu 9,2%, la 92,2 milioane de barili pe zi. Rafinăriile au resimţit rapid impactul, pierzând aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi din capacitatea de rafinare. Mai mult de jumătate din această scădere a fost generată de oprirea activităţilor de rafinare petrolieră în SUA.
Conform Rystad Energy, blocarea operaţiunilor de profil din Europa, din cauza pandemiei, a fost temporară, iar la sfârşitul anului 2020 cererea de combustibil rutier era doar cu aproximativ 900.000 de barili pe zi mai mică decât în anul anterior.
Adăugată la recesiunile profunde din numeroase ţări occidentale, presiunea pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili este un alt vânt frontal care loveşte creşterea capacităţii de rafinare în alte regiuni. Un exemplu în acest sens este şi măsura preşedintelui american Joe Biden de a întrerupe explorarea petrolului pe terenuri federale.
2. Consumatorii susţin cererea
Deşi Asia nu a evitat întreruperile de călătorii din cauza pandemiei, perspectivele industriei de rafinare din regiune au o bază mult mai solidă, deoarece principalul factor care susţine cererea de produse petroliere rafinate îl reprezintă marile pieţe de consum, respectiv populaţia extrem de numeroasă din China şi India.
Extinderea capacităţii din regiune se bazează şi pe cererea de materiale plastice şi alte produse petrochimice, pentru care ţiţeiul rafinat este elementul esenţial. Este vorba despre produse de ambalare a alimentelor, îmbrăcăminte, produse cosmetice şi îngrăşăminte, chiar şi interiorul maşinilor.
Potrivit consultantului industrial Wood Mackenzie, aproximativ 70% până la 80% din noua capacitate de rafinare care va fi lansată în Asia până în 2027 va fi axată pe materiale plastice. Pe lângă China, această capacitate extinsă include mai multe uzine noi în India şi Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, cererea consumatorilor este doar o parte a poveştii din spatele extinderii rafinăriilor din China. Celălalt factor îl reprezintă aprovizionarea şi rolul rafinăriilor independente din regiune.
3. "Rafinăriile-ceainic" modernizate ale Chinei
Creşterea explozivă de astăzi a capacităţii de rafinare a Chinei îşi are rădăcinile într-o schimbare majoră de reglementare din 2015, când rafinăriile independente (cunoscute sub numele de "rafinării-ceainic") au permis pentru prima dată importul de ţiţei. Raţiunea de atunci a fost că, în schimbul cotelor de import, acestea îşi vor face un upgrade, se vor moderniza şi vor instaura o concurenţă mai largă, respectiv eficienţa într-o industrie petrolieră dominată de stat.
Întrucât capacitatea de rafinare a Chinei a crescut odată cu importurile de ţiţei, ţara asiatică va putea depăşi SUA, devenind cel mai mare importator mondial de profil.
Aceste "rafinării-ceainic" sunt acum unităţi mari şi integrate. În domeniu, cel puţin patru proiecte cu o capacitate de procesare a petrolului brut de aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi sunt acum în construcţie. Capacitatea lor o depăşeşte pe cea a tuturor rafinăriilor de ţiţei din Marea Britanie, unde se află companii petroliere majore.
Conform aşteptărilor, până în 2025, capacitatea de prelucrare a petrolului brut din China va ajunge la un miliard de tone pe an sau 20 de milioane de barili pe zi, în creştere faţă de 17,5 milioane de barili la sfârşitul anului 2020, potrivit Institutului de Cercetări Economice şi Tehnologice al China National Petroleum Corp.
Nici giganţii petrolieri din China, deţinuţi de stat, nu stau pe loc. Anul trecut, producătorul rus de petrochimicale Sibur şi China Petrochemical Corp. (Sinopec Group) au început să lucreze la ceea ce urmează să devină cea mai mare fabrică de polimeri din lume, complexul Amur din Rusia. Această afacere de 11 miliarde de dolari va produce 2,3 milioane de tone de polietilenă şi 400.000 de tone de polipropilenă pe an. Sinopec urmează să deţină o participaţie de 40% din acest complex, care va fi finalizat în 2024.
4.Capacitate nouă
Creşterea capacităţii de rafinare a Chinei are deja un impact asupra industriei globale de rafinare. Tot mai mult ţiţei îşi găseşte drumul către Asia, şi mai puţin este direcţionat către clienţii tradiţionali occidentali.
Deşi producţia crescută din China este în mare parte prinsă pe piaţa internă, există o capacitate excesivă de rafinare care şi-a găsit drumul către pieţe precum Hong Kong, Singapore, Filipine, Australia şi Coreea de Sud. Acest lucru a fost resimţit deja de fabricile mai vechi din regiune, cum este cazul Shell din Singapore, care, în 2020, a anunţat reducerea capacităţii sale locale.
Pe măsură ce va fi disponibilă o ofertă mai mare, se va pune accentul pe cererea de materiale plastice şi petrochimice, în special dacă cererea de combustibil rafinat va scădea. China National Petroleum consideră că cererea de combustibil va atinge punctul culminant în China până în 2025, deoarece extinderea utilizării vehiculelor electrice va reduce consumul de profil.
Un alt factor de luat în considerare este presiunea pe trecerea la o energie curată în China, plan prin care preşedintele Xi Jinping promite că ţara sa va fi neutră în privinţa emisiilor de carbon până în 2060.
În concluzie, sursa arată că, printr-o capacitate de rafinare record la nivel internaţional, China va avea un rol tot mai mare pe pieţele regionale şi, probabil, globale ale petrolului şi produselor rafinate.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.05.2021, 12:52)
de unde atata titei?