EUGEN RĂDULESCU, BNR: "O recesiune va atrage deteriorarea calităţii portofoliului de credite"

Condiţiile de acordare a creditelor pe piaţă sunt destul de aproape de cele pe care le presupune programul "Prima casă", este de părere Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate din cadrul BNR, care a evidenţiat: "Avem situaţia în care oameni care pot merge pe piaţa bancară accesează «Prima casă». Fiul unor oameni cu bani, care are 19 ani, de exemplu, ia bani prin acest program şi îşi construieşte o casă la Predeal. Nu putem să îl împiedicăm".

Ţara noastră se îndreaptă către 20% intermediere financiară, a subliniat Eugen Rădules-cu, precizând că suntem mult sub media UE şi sub nivelul din celelalte ţări europene. Sectorul bancar are marjă de manevră pentru a credita mai mult sectorul real al economiei, a mai spus Eugen Rădulescu, menţionând că vorbeşte în nume personal.

În ceea ce priveşte evoluţia ratei creditelor neperformante din ţara noastră, domnia sa a adăugat că suntem la 4,6%, având o probabilitate ca nerambursarea să crească: "Valoarea ratei de nerambursare este prognozată să creas-că la 4,5% în iunie 2020, de la 2,9% în iunie 2019, în condiţiile unor evoluţii ale cadrului macroeconomic conform aşteptărilor".

În opinia domnului Rădulescu, veniturile nu pot creşte la nesfârşit peste rata de creştere a productivităţii muncii. "Aproape sigur o viitoa-re recesiune va atrage o deteriorare a calităţii portofoliului de credite", a afirmat domnia sa, adăugând: "O politică expansionistă bugetar-fiscală măreşte foarte mult riscurile pentru perioada de recesiune pe care o vom avea cândva. O viitoare criză nu va avea aceeaşi magnitudine, dar va avea aceleaşi tendinţe ca în 2008".

Eugen Rădulescu este de părere că majorarea prea rapidă a salariilor atrage deteriorarea severă a contului curent, cu mult înainte de a conduce la creşterea productivităţii muncii, admiţând că aceasta are într-adevăr loc. Totodată, vom asista la scăderea ocupării forţei de muncă în industrii mai puţin eficiente, înainte de crearea altor locuri de muncă alternative.

În altă ordine de idei, Eugen Rădulescu a spus ca Legea dării în plată a susţinut un comportament oportunist şi nu a adus beneficii debitorilor care înregistrau dificultăţi la plata ratelor.

Referitor la OUG 114, domnia sa a menţionat că aplicarea ei în forma iniţială ar fi dus la falimentul a trei banci, după primele luni de la implementare, şi la închiderea activităţii în cazul altor şapte instituţii de credit.

• Sergiu Manea, CPBR: "Considerăm necesară revizuirea metodologiei de calcul al IRCC"

Economia ţării noastre a intrat într-o zonă de maturitate, este de părere Sergiu Manea, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), precizând: "Credem foarte mult in continuitate. Cred că ţara noastră devine mai matură pe zi ce trece. Avem o nouă şansă de a demonstra că putem construi o ţară competitivă care îşi poate desfăşura activitatea normal. Nu ştiu să vă spun dacă lucrurile vor fi mai bune sau mai rele, după schimbarea Guvernului. (...). Pariem pe leu în continuare, aşa cum am făcut din 2012 şi până acum".

Printre altele, Sergiu Manea consideră că economisirea unei gospodării nu trebuie să se axeze exclusiv pe depozitele bancare: "Încurajăm clienţii să-şi diversifice economiile - de la poliţe de asigurare cu acumulare şi fonduri de pensii la asset management şi depozite bancare".

Printre altele, Sergiu Manea a mai menţionat că funcţionarea şi stabilitatea sectorului financiar şi finanţarea pe termen lung a economiei pot fi afectate de iniţiativele legislative recente.

Procesul de decizie legislativă rămâne extrem de impredictibil, legi complexe şi uneori controversate fiind adoptate prin ordonanţe de urgenţă, fără evaluare de impact sau consultare a părţior implicate, a subliniat şeful BCR.

Acesta a apreciat că intermedierea financiară în România este de trei ori mai mică decât media UE, fiind în scădere, iar această tendinţă este generată de un cumul de factori, printre cei mai importanţi fiind şi volatilitatea cadrului legislativ.

Conform unui studiu realizat de PWC, cele circa 50 de legi noi în domeniul bancar din perioada 2014-2018 au condus la revizuirea produselor şi înăsprirea condiţiilor de creditare; creşterea portofoliului de credite neperformante; erodarea ratei de solvabilitate; scăderea profitabilităţii; retragerea unor bănci de pe piaţa bancară; modificarea strategiei de investiţii şi a modelului de business; creşterea costurilor creditării; scăderea puterii de cumpărare a populaţiei; încurajarea finanţării firmelor din surse alternative; scăderea investiţiilor; băncile sunt mai puţin interesate de achiziţionarea de titluri de stat; creşterea costului de finanţare al statului.

Sergiu Manea a vorbit şi despre noul indice IRRC, precizând: "Lipsa exactităţii, fiabilităţii, relevanţei, existenţa decalajului temporal şi riscul volatilităţii vor conduce în cele din urmă la creşterea costurilor de creditare pentru consumatori şi la o lipsă de predictibilitate din partea acestora asupra obligaţiilor de plată lunare.

Pentru a elimina neajunsurile semnalate mai sus şi pentru a fi în conformitate cu reglementările europene, considerăm necesară revizuirea metodologiei de calcul al IRCC".

În opinia lui Sergiu Manea, metodologia de calcul a IRCC se bazează într-o pondere covârşitoare pe tranzacţii pe termene foarte scurte - overnight sau de o săptămână - în timp ce este utilizat pentru a reflecta aşteptările în privinţa ratelor de dobândă pe termene mai lungi - 3 sau 6 luni. De asemenea, IRCC nu face distincţie între palierele de maturitate ale tranzacţiilor pe rate de dobândă; se cumulează elemente de natură economică diferite - de exemplu, tranzacţiile overnight sunt adunate cu tranzacţii pe 3 sau pe 6 luni - ceea ce face îndoielnică relevanţa rezultatului obţinut în urma calculului. Nereprezentând costul marginal al fondurilor pentru bănci, noul indice are o relevanţă redusă pentru coordonarea administrării activelor şi pasivelor bancare, creând potenţiale dezechilibre între administrarea celor două părţi ale bilanţului bancar. Aceste dezechilibre generează costuri suplimentare care se vor reflecta la un moment dat şi în marjele practicate de bănci în relaţia cu clienţii.

Totodată, preşedintele CPBR a subliniat, răspunzând unei întrebări pe tema noului program "O casă, o familie", că programul "Prima Casă" ar fi trebuit să continue în forma în care era, nefiind necesar să fie înlocuit cu un altul. Sergiu Manea a spus: "Într-o ţară care suferă de lipsă de capital la nivelul gospodăriilor şi companiilor, trebuie să creăm capital pentru acestea. La nivelul gospodăriilor, acest lucru este posibil doar prin programul «Prima casă» ori prin sistemul de economisire-creditare. Am crezut foarte mult în programul «Prima Casă». A schimba acest program cu un altul, care va aduce destul de multă confuzie, consider că este o greşeală".

• Bogdan Chiriţoiu: "Consiliul Concurenţei şi BNR vor finaliza în curând analizele pe tranzacţia Banca Românească - Eximbank"

Consiliul Concurenţei (CC) şi Banca Naţională a României (BNR) vor finaliza în curând analizele pe tranzacţia Banca Românească - Eximbank, a spus, sâmbătă, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele CC, în cadrul unei întâlniri cu presa, care a avut loc la Sinaia.

Oficialul a menţionat: "Tranzactia este în analiză avansată. Şi la noi şi la BNR. Ambele instituţii au cerut informaţii suplimentare şi bănuiesc că analizele vor fi terminate în curând. Între timp, vedem dacă statul îşi păstrează intenţia ca Eximbank să achiziţioneze Banca Românească. Au ieşit public anumite puncte de vedere din partea opoziţiei, care contestau oportunitatea acestei tranzacţii, însă noi ne uităm pe partea de ajutor de stat şi surse de finanţare".

Amintim că la finalul lunii iunie EximBank a semnat acordul de achiziţie a 99,28% din Banca Românească, ceea ce o va situa în top 10 instituţii financiar-bancare din România.

Ca urmare a finalizării acestei tranzacţii, cota de piaţă a EximBank va creşte la aproximativ 3%, ceea ce va conduce la o situare a băncii în top 10 instituţii financiar-bancare din ţara noastră.

J.P. Morgan Securities plc a acţionat în calitate de consultant financiar unic în cadrul tranzacţiei. EximBank a mai fost asistată de către Pricewaterhouse Coopers Management Consultants SRL, în timp ce Linklaters LLP a fost consultantul juridic pe plan internaţional, iar Bulboaca&Asociaţii SCA a asigurat asistenţa juridică pe plan local.

Ziarul BURSA a anunţat încă din 24 august 2018 că Eximbank ar fi interesată de Banca Românească. Sursele noastre au subliniat, atunci: "Se pare că intenţia statului este să preia Banca Românească, prin Eximbank, dar nu este clar ce strategie există în acest sens. Un scenariu ar fi ca, după cumpărarea Băncii Româneşti, Eximbank să fie transformată în bancă de dezvoltare". Amintim că, de mai mulţi ani, statul intenţionează să transforme EximBank în bancă de dezvoltare.

Banca Românească, înregistrată şi func-ţionând în conformitate cu legea română, este membră a grupului National Bank of Greece, care deţine 99,28% din capitalul social al acesteia.

• Chiriţoiu: "Aşteptăm răspunsul CE pe majorarea capitalului la CEC Bank, până la finalul lunii"

Comisia Europeană (CE) ar urma să trimită autorităţilor noastre răspunsul referitor la majorarea de capital pe care Guvernul intenţionează să o facă la CEC Bank, prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP), acţionarul majoritar al băncii. Bogdan Chiriţoiu a declarat: "Mă aştept să fie mai puţine dileme acum, legat de majorarea capitalului CEC Bank, pentru că, în ultimii zece ani, este a treia încercare de a creşte capitalul băncii. Mă aştept să fie destul de largă acceptarea acestei majorări, după ce, în 2009, Comisia a fost foarte reticentă, iar în 2016 nu cred că am fost destul de consecvenţi".

Listarea băncii ar fi fost şi ar fi în continuare o soluţie, dar guvernul nu a fost de acord, a subliniat şeful Consiliului Concurenţei, adăugând: "Acţionarul vrea să majoreze capitalul băncii. Are o cerere legitimă, mai departe, ce face cu banii, nu ştiu".

Suma cu care Guvernul intenţionează să crească capitalul CEC Bank este 940 milioane lei, iar CE, care, teoretic, îşi termină actualul mandat la finalul acestei luni, analizează doar primul pas al planului pe care îl are acţionarul CEC Bank, acesta vizând şi un împrumut în următorii ani.

"Nu vedem un risc de afectare a concurenţei prin majoraea capitalului CEC Bank", a completat domnul Chiriţoiu.

La începutul acestui an, imediat după numirea noii conduceri, s-a pus problema unei majorări de capital a CEC Bank, în bugetul pe 2019 al Ministerului Finanţelor Publice fiind cuprinsă şi suma de 940 milioane lei, reprezentând contribuţia statului la res-pectiva majorare de capital.

În luna mai, Bogdan Chiriţoiu spunea, citat de presă: "Ne aflăm în negocieri cu cei de la Comisia Europeană acum. A fost făcut şi auditat de către PricewaterhouseCoopers studiul care justifică necesarul unei majorări de 940 de milioane de lei a capitalului social al CEC Bank. De asemenea, am explicat faptul că nu considerăm această măsură a Ministerului Finanţelor ca ajutor de stat, ci mai degrabă ca pe un test al investitorului privat prudent. CEC şi-a atins limitele de capitaluri proprii în baza cărora poate să îşi desfăşoare activitatea de creditare şi pentru a o putea continua are nevoie de majorarea capitalului social".

Există informaţii în piaţă că o solicitare a Ministerului Finanţelor către CEC Bank de repatriere a dividendelor neîncasate de statul român de mai bine de 12 ani, de la bancă, şi neplasate în majorarea capitalului social al entităţii financiare, ar conduce la scăderea fondurilor proprii ale acesteia cu aproximativ un miliard de lei, în condiţiile în care capitalul social al instituţiei de credit este de 1,350 miliarde de lei.

Memorandumul pentru majorarea capitalului CEC Bank a fost aprobat vineri de Guvern.