EUGEN TEODOROVICI, MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE: "Sistemul de stat reacţionează foarte greu la schimbări"

Sistemul nostru de stat reacţionează foarte greu la schimbări, potrivit lui Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, care consideră că avem novoie de o nouă abordare în ceea ce priveşte absorbţia de bani de la UE.

Domnia sa a precizat, ieri, într-un seminar de profil: "Trebuie să avem încredere unul în celălalt. Când vii cu o idee, cel de lângă tine nu prea o ia în seamă, dar dacă această idee vine din partea unui consultant străin, va fi luată în consideraţie şi vom şi plăti pentru ea. De aceea trebuie schimbată gândirea de fond".

În opinia oficialului, firmele de consultanţă au oferit, deseori, soluţii care au condus la întârzieri, pagube, corecţii. În aceste condiţii, autorităţile competente urmăresc să interzică universităţilor să mai lucreze cu firme de consultanţă şi să antreneze studenţii în echipele de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene.

O nouă abordare înseamnă, în opinia lui Eugen Teodorovici, "simplificare, determinarea în sistem, dorinţa de a face lucrurile cum trebuie".

"Trebuie să avem o poziţie foarte fermă în opinie", a subliniat domnia sa.

Potrivit ministrului de resort, 2014 şi 2015 vor fi doi ani foarte dificili, întrucât presiunea decontării conform principiului n+3 se va extinde către aceşti ani, când va demara şi noul cadru financiar.

Ţinta de absorbţie pentru 2015 este de 80%, în condiţiile în care acum, avem un grad de absorbţie de 27%, de la 7,4% în 2012.

În 2014 am putea avea o rată de absorbţie aproape egală cu cea din ultimii şase ani, a apreciat domnul Teodorovici.

• Teodorovici: "Suntem pe primul loc între ţările UE în ceea ce priveşte creşterea gradului de rambursare a fondurilor europene"

Ţara noastră se află pe primul loc între ţările europene în ceea ce priveşte evoluţia gradului de rambursare a fondurilor UE, care a cunoscut o creştere de peste 75% faţă de perioada 2008-2012, a anunţat Eugen Teodorovici.

Potrivit oficialului, Ministerul Fondurilor Europene şi-a propus să implementeze câteva schimbări, cea mai importantă dintre acestea vizând modul de lucru al mediului de afaceri, "care nu trebuie să treacă prin acelaşi filtru foarte dur cu instituţiile publice".

Cele 43 miliarde euro pe care ţara noastră le va primi de la UE urmează să fie cheltuite în baza unui acord de parteneriat cu CE, care, acum, se află la Bruxelles pentru a fi semnat.

Teodorovici estimează că semnătura ar putea fi obţinută până în februarie-martie 2014, dar că autorităţile intenţionează să depună proiecte încă de la începutul lui ianuarie.

Pentru înregistrarea unui succes în absorbţia fondurilor europene, este important modul de implementare a proiectelor, fiind nevoie de simplicarea procedurilor, a spus ministrul Teodorovici, apreciind: "Fără un sistem de implementare simplu şi eficient totul rămâne pe hârtie".

Până în anul 2016, trebuie să avem un sistem electronic de absorbţie a fondurilor UE, ce va fi implementat din bani europeni.

"Am cerut Autorităţilor de Management (AM) ca de la 1 decembrie 2013 să se lucreze pe un sistem electronic, care presupune eliminarea documentelor, costuri reduse şi compensări de personal, întrucât sunt locuri unde este nevoie de forţă de muncă în cadrul AM", ne-a spus domnia sa.

• Mihai Ionescu, ANEIR: "Mediul de afaceri este încercat de un sentiment de incertitudine, iritare, neîncredere"

Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), a ţinut să precizeze că mediul de afaceri este încercat de un sentiment de "incertitudine, iritare, neîncredere". Domnia sa a menţionat că intrările masive de bani care urma să aibă loc în urma absorbţiei de fonduri de la UE presupun şi importuri masive, care, pe moment, pot crea dificultăţi, dar care vor aduce un plus în economie, net mai valoros decât efectele pe termen scurt.

"Important este că aceste intrări de capital pot crea presiuni pe moneda naţională".

La rândul său, Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903, a subliniat că lipsa de lichiditate din piaţă şi calificarea forţei de muncă reprezintă două dintre problemele importante ale domeniului.

"Forţa de muncă este scumpă, iar calificaţii ori au ieşit la pensie ori lucrează în UE", a spus domnia sa.

Oamenii de afaceri subliniază că sistemul are multe dificultăţi, printre care se numără întârzierile, modificările de preţuri, creşterea cursului valutar, modificările tehnologice.

• Olteanu, BNR: "Încurajăm implicarea în cât mai mare măsură a băncilor comerciale în sistemul de atragere a fondurilor UE"

În prezent, există măsuri în funcţie care să prevină o intrare masivă de valută în ţară din fonduri europene, a subliniat Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), adăugând că, în cadrul politicilor monetare, Banca Centrală are şi responabilităţi legate de fonduri europene.

"Încurajăm implicarea în cât mai mare măsură a băncilor comerciale, inclusiv în prefinanţarea şi cofinanţarea proiectelor derulate din bani UE", a spus Olteanu.

Viceguvernatorul BNR a ţinut să precizeze că fără atragerea unor fonduri europene în infrastructura noastră, fie ea rutieră, feroviară sau navală, investiţiile private vor fi foarte grav periclitate.

Oficialul BNR a spus că investiţiile se vor opri acolo unde se vor termina autostrăzile: "Dacă ducem autostrada care ne leagă de Vest până la Sibiu, atunci până acolo vor veni cele mai multe investiţii străine. Dacă trecem munţii, vor veni în mai mare măsură şi încoace. Dacă reuşim să legăm zona Moldovei printr-o autostradă, printr-o cale ferată mai funcţională, atunci vom reuşi să echilibrăm dezvoltarea industrială, fluxul de investiţii industriale şi către acea zonă, pentru că, în mod evident, în acest moment, avem un dezechilibru".

Fondurile europene reprezintă "o alternativă de creştere economică" pe termen mediu, într-o perioadă în care "investiţiile private sunt într-o măsură mult mai mică disponibile decât până la izbucnirea crizei", a spus, ieri, Bogdan Olteanu.