EURO A DEPĂŞIT 4,55 LEI Leul se dă pe tobogan de o săptămână

Deprecierea leului din ultima săptămână a fost îndeajuns de drastică încât să atragă atenţia specialiştilor, care consideră fie că reprezintă o formă de manipulare a Băncii Naţionale a României (BNR), fie că situaţia din plan internaţional a condus la schimbarea de percepţie a investitorilor, care au început să vândă obligaţiuni de stat. În orice caz, ideea de atac speculativ asupra monedei naţionale a dispărut din ipoteza acestora.

• Leul se prăbuşeşte, monedele din regiune îşi revin

Leul a atins, vineri, un nou minim în raport cu euro, coborând cu peste 5%, faţă de 30 mai. Cursul de schimb afişat de Banca Naţională a României (BNR) a ajuns la finalul săptămânii trecute la 4,5535 lei/euro. Această valoare reprezintă un record al anului, ultima dată când paritatea monedei europene faţă de leu a fost mai pronunţată, fiind pe 26 octombrie, când euro a ajuns la 4,5538 lei.

Moneda europeană a deschis şedinţa de vineri la 4,555 lei. Investitorii au tranzacţionat mai mult în prima parte a zilei, maximul euro pe piaţa interbancară ajungând, vineri, la 4,59 lei.

Deşi săptămâna trecută şi monedele din regiune au scăzut, totuşi, vineri, acestea şi-au mai atenuat deprecierea în faţa euro.

Părerile privind deprecierea monedei naţionale sunt împărţite. Majoritatea specialiştilor corelează scăderea cursului de schimb cu faptul că investitorii străini persistă să cumpere valută şi să vândă obligaţiuni în lei emise de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

• Lucian Isar: "BNR manipulează media ca să devieze atenţia de la alte probleme"

Situaţia actuală a cursului de schimb este o formă de manipulare media a Băncii Centrale, ca să devieze atenţia de la alte chestiuni mai importante, ne-a precizat analistul Lucian Isar. Domnia sa ne-a declarat: "Cursul EUR/RON este un curs controlat de BNR, instituţie care beneficiază de rezerve considerabile, pentru care românii plătesc dobânzi. Prin urmare, cursul poate fi adus instantaneu la 4,3 lei/euro. Evoluţia în acest moment este bazată pe influenţa a trei factori. În primul rând, vorbim de rebalansarea portofoliilor regionale şi repatrierea unei părţi din "hot money". În al doilea rând, datorită rolului de vector de comunicare a cursului, deprecierea face parte dintr-o campanie de manipulare media a BNR, pentru a devia atenţia de la problemele legate de depozitele populaţiei şi clauzele abuzive, precum şi pentru a genera o "problemă" pe care, apoi, să o rezolve. Iar în al treilea rând, mişcarea cursului este folosită drept factor de presiune asupra politicului, în cazul unor negocieri, cum ar fi, spre exemplu, componenţa ASF (n.r. Autoritatea de Supraveghere Financiară)".

Ideea de un nou atac speculativ vehiculată săptămâna trecută reprezintă o scuză pentru scăparea de control a BNR, a reiterat şi analistul Călin Rechea.

Domnia sa ne-a explicat că evoluţia cursului de schimb trebuie privită în tandem cu cea a randamentelor medii ale titlurilor de stat, care s-au majorat în ultima perioadă, mai ales de joi până vineri, de la 4,4% până la 4,71%, în cazul celor cu scadenţa la un an.

Potrivit celor mai recente date ale MFP, nerezidenţii deţineau, la finele lunii martie, titluri de stat, denominate în lei şi euro, în valoare de 5,6 miliarde euro, reprezentând 23% din întreaga emisiune pe piaţa locală. Procentul aproape s-a dublat de la sfârşitul anului trecut, când nerezidenţii deţineau 14,2% din toată emisiunea de titluri de stat.

• Valentin Lazea: "Deprecierea leului nu este îngrijorătoare"

Moneda naţională s-a depreciat în ultima săptămână, întrucât investitorii şi-au schimbat percepţia, pe fondul negativ din Japonia şi SUA, însă evoluţia de săptămâna trecută nu reprezintă motiv de îngrijorare, potrivit economistului-şef al BNR, Valentin Lazea. Domnia sa a declarat: "Evoluţiile din ultimele zile nu sunt de o mărime care să creeze atâtea discuţii câte se poartă în jurul lor. BNR a spus clar că 3-4 procente de apreciere sau de depreciere nu sunt îngrijorătoare şi cursul a fost şi la niveluri mult mai înalte decât atât şi la niveluri mult mai joase".

Reprezentantul BNR a explicat că la mijloc poate exista ori un factor subiectiv care să fi influenţat deprecierea leului, respectiv sentimentul pieţelor, ori unul obiectiv, dat de fundamentele economice.

Valentin Lazea a menţionat că, probabil, se simte o mişcare pe fondul schimbării de percepţie a investitorilor, însă nu faţă de România în special. Domnia sa a mai declarat: "Schimbările de percepţie puteau interveni pe fondul căderii bursei din Japonia şi a rezultatelor slabe din Statele Unite ale Americii. Când strănută o economie dezvoltată, cele care suferă sunt economiile emergente. Avem toate motivele să credem că este o mişcare datorată unor cauze subiective şi este pe sentiment. La fel de bine, se poate inversa ori poate continua. Dar, repet, mărimea deprecierii nu este una care să îngrijoreze".

• Florin Cîţu: "Nu ai cum să ai atac speculativ într-o ţară cu un curs flexibil"

Ideea de atac speculativ asupra leului nu mai are aceeaşi notorietate în rândul specialiştilor, precum în şedinţele anterioare, aceştia considerând că piaţa noastră este prea volatilă să existe un astfel de atac.

Analistul Florin Cîţu ne-a declarat: "Nu ai cum să ai atac speculativ asupra unui curs de schimb flexibil. Speculaţia are loc într-o ţară cu un curs fix. Piaţa noastră este mică, volatilă, cu lichiditate scăzută, şi reflectă imaginea reglementatorului care vrea să o controleze. Deprecierea monedei naţionale este strâns legată şi de negocierile din SUA, motiv pentru care persistă şi monedele din regiune să scadă. Motivul pentru care evoluţia este mai abruptă la noi este strâns legată de faptul că investitorii străini vând obligaţiuni de stat".

În ultima lună, cursul anunţat de BNR a rămas sub 4,4 lei/euro, pe fondul cererii crescute de obligaţiuni de stat ale MFP, generată atât de interesul investitorilor pentru pieţele emergente, cât şi de introducerea ţării noastre în indicele JP Morgan pentru astfel de pieţe. De la începutul săptămânii trecute, însă, moneda naţională s-a depreciat încontinuu, vineri depăşind pragul de 4,5 lei/euro.

Leul a continuat să se deprecieze şi în raport cu dolarul american, rata de referinţă urcând cu 2,89 bani, la 3,4402 lei/dolar, cel mai înalt nivel din 4 aprilie şi până în prezent.