• Niculae Idu: Scăderea încrederii în România, efect al măsurilor de austeritate şi a gradului redus de absorbţie a fondurilor europene
Criza economică afectează în mod negativ percepţia cetăţenilor ţărilor membre ale Uniunii Europene (UE) despre uniune, în general, şi despre instituţiile sale, în particular, potrivit ediţiei de toamnă 2011 a Eurobarometrului Standard. În toamna anului trecut, 43% dintre cetăţenii UE percepeau în mod negativ Comisia Europeană (CE) şi doar 36% în mod pozitiv, conform statisticilor. Restul de 21% au declarat că nu au cunoştinţă despre activitatea instituţiei. Acest procent s-a redus faţă de anul 2006, când 29% dintre respondenţi se identificau în această situaţie, ceea ce arată că apetitul pentru cunoaştere al populaţiei a crescut, a declarat Niculae Idu, Şeful Reprezentanţei CE în România.
Doar 38% dintre europeni consideră că UE se îndreaptă în direcţia corectă pentru a ieşi din criză şi a face faţă noilor provocări, se arată în raportul realizat pe baza Eurobarometrului. Cea mai mare încredere o manifestă cetăţenii din Suedia (67% răspuns favorabil), Letonia (65%) şi Bulgaria (60%), iar cea mai redusă cei din Italia (21%), Spania (28%) şi Portugalia (30%), potrivit statisticilor.
În ţara noastră, 46% dintre cetăţeni consideră că direcţia în care se îndreaptă Uniunea Europeană este una corectă, informează Eurobarometrul. Însă, între toamna lui 2010 şi cea a lui 2011, nivelul a scăzut cu 14 puncte procentuale, atrage atenţia Alexandru Chivu, Editorul Raportului Naţional pentru ţara noas-tră. De asemenea, nivelul este mai redus decât cel din celelalte noi state membre (cele care au aderat în 2004, respectiv 2007), de 51%, a adăugat domnia sa.
Niculae Idu consideră că reducerea nivelului de încredere în direcţia în care se îndreaptă Uniunea Europeană (UE), de la 60% în toamna lui 2010 la 46% în toamna anului trecut, reprezintă un efect al crizei manifestate anul trecut, cu precădere a măsurilor de austeritate care au fost aplicate. De asemenea, aşteptările populaţiei cu privire la utilizarea fondurilor europene sunt în mare parte neîmplinite, în condiţiile în care a trecut o perioadă suficientă pentru a pune la punct cadrul institu-ţional necesar, a declarat domnia sa.
Aproximativ o treime dintre res-pondenţi se declară bine sau foarte bine informaţi despre activitatea Comisiei Europene, cele mai ridicate grade înregistrându-se în Luxemburg (52%), Finlanda (47%) şi Irlanda (46%), iar cele mai scăzute în Spania (20%), Cipru (24%) şi Franţa (25%), arată raportul.
Doar 28% dintre respondenţii din ţara noastră s-au declarat bine sau foarte bine informaţi, potrivit Eurobarometrului. În privinţa surselor de informare, 63% dintre cetăţenii ţării noastre sunt de părere că televiziunile prezintă în mod obiectiv Uniunea Europeană, în timp ce media europeană este de 55%, se arată în raport. În schimb, paginile de Internet sunt cele mai puţin obiective atât în opinia locuitorilor ţării noastre, cât şi a celor din celelalte State Membre (31%, respectiv 33%), conform statisticilor. Totodată, însă, gradul de penetrare a Internetului în ţara noastră este unul destul de scăzut, fapt reliefat de ponderea celor care au optat să nu răspundă, de 61%, a precizat Alexandru Chivu.
Respondenţii din ţara noastră consideră prioritare aceleaşi iniţiative din cadrul Strategiei Europa 2020 pe care le-au identificat şi cei din celelalte State Membre, (creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă, ajutarea celor săraci şi excluşi social şi permiterea lor să joace un rol activ în societate, şi sprijinirea unei economii care utilizează mai puţine resurse naturale şi emite mai puţine gaze de seră), potrivit domniei sale.
Românii au o încredere mai ridicată decât media europeană în fezabilitatea obiectivelor propuse în cadrul Strategiei Europa 2020, a menţionat Editorul Raportului Naţional pentru ţara noastră. Priorităţile de acţiune favorizate sunt aceleaşi ca şi în alte state membre, res-pectiv cele privind aspectele sociale şi de mediu, se arată în raport.