Europa se va confrunta curând cu o criză majoră a oţelului

Concentrate asupra preţurilor energiei, autorităţile europene par să nu acorde suficientă atenţie gradului ridicat de extindere a crizei la nivelul celorlalte materii prime şi materiale.

"Europa trebuie să se trezească în faţa crizei oţelului, aflată încă într-o stare incipientă", a scris recent Bloomberg, deoarece "creşterile explozive ale preţurilor şi deficitele potenţiale se pot transmite la nivel global".

Datele prezentate de Javier Blas, analist al pieţei energiei şi materiilor prime la Bloomberg, arată o creştere explozivă a preţurilor pentru principalele două tipuri de oţel şi atingere unor noi recorduri (vezi graficul).

Astfel, preţul oţelului beton a ajuns la 1.140 EUR/tonă în săptămâna încheiată la 20 martie 2022, cu aproape 73% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce preţul oţelului laminat la cald a depăşit 1.400 EUR/tonă, după o creştere de circa 83%.

Aceste preţuri sunt de 2,4 ori mai mari decât preţul mediul înregistrat între 2015 şi 2019 pentru oţelul beton şi de aproape 3 ori mai mari pentru oţelul laminat la cald.

"Invazia Rusiei ameninţă să transforme oţelul într-o marfă de lux", scrie Bloomberg. Mai mult, "explozia preţului oţelului reprezintă o altă durere de cap inflaţionistă pentru băncile centrale".

Blas oferă ca exemplu preţul automobilelor, unde masa oţelului incorporat reprezintă circa 60% din masa totală, conform unor date de la World Steel Association.

Pe de altă parte, preţul oţelului beton va avea în curând un efect major asupra sectorului construcţiilor, inclusiv prin reducerea semnificativă a ofertei.

Şi în acest caz, reducerea ofertei este determinată de sancţiunile impuse Rusiei. Bloomberg subliniază că Uniunea Europeană a impus deja restricţii asupra unor importuri de oţel din Rusia, însă mult mai gravă este oprirea aproape completă a producţiei din Ucraina.

Cele două ţări sunt producători şi exportatori importanţi la nivel global, după cum arată datele de la World Steel Association preluate de Bloomberg.

Rusia a ocupat locul al treilea în clasamentul exportatorilor de oţel în 2020, cu 28,6 milioane de tone, iar Ucraina locul al optulea, cu 15,2 milioane de tone, în condiţiile în care primul loc a fost ocupat de China, cu 51,4 milioane de tone.

Din punct de vedere al producţiei totale, Rusia a ocupat locul al cincilea la nivel mondial în 2021, cu 75,6 milioane de tone, iar Ucraina a fost cu nouă poziţii mai jos, în condiţiile unei producţii totale de 21,4 milioane de tone.

Este posibil ca producţia de oţel a Ucrainei să nu mai revină niciodată la nivelul înregistrat anterior invaziei Rusiei, pe fondul distrugerii totale a combinatului Azovstal din Mariupol în bombardamentele recente.

Efectele asupra disponibilităţii oţelului în Europa se anunţă masive. Datele de la Argus Media preluate de Bloomberg arată că aproape o treime din importurile de oţel ale UE vin din Rusia şi Ucraina şi acoperă circa 10% din cererea internă. În ceea ce priveşte oţelul beton, ponderea importurilor UE din Rusia, Ucraina şi Belarus în total importuri este de circa 60%.

Pe de altă parte, producţia internă din UE este grav afectată de preţurile record ale energiei electrice, deoarece 40% din oţel provine din cuptoare cu arc electric. Recent s-au înregistrat noi preţuri record, de circa 500 EUR/MWh, iar Bloomberg scrie că "mai multe fabrici de oţel din Spania până în Germania au fost forţate să-şi reducă producţia sau să se închidă temporar".

Directori ai companiilor din industria europeană a oţelului şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la noi creşteri ale preţului în perioada următoare, cu până la 40% peste nivelul actual, după cum mai scrie Bloomberg. Astfel, preţurile pot ajunge la 2.000 EUR/tonă înainte să se observe o reducere semnificativă a cererii.

Analistul de la Bloomberg avertizează autorităţile europene că "trebuie să se trezească", mai ales că "problemele de pe lanţurile de aprovizionare se extind mai repede decât aşteptările şi au un impact mai mare decât cel anticipat", după cum arată lecţiile care ar fi trebuit învăţate din perioada pandemiei.

"Sunt puţine mărfuri şi materii prime care au o importanţă mai mare decât oţelul pentru un număr aşa de mare de sectoare industriale", mai subliniază Javier Blas.

Un astfel de sector, cel al producţiei de centrale eoliene, joacă un rol fundamental în noua strategie energetică a Uniunii Europene, iar noile preţuri ale oţelului reprezintă o ameninţare gravă în ceea ce priveşte atingerea ţintelor de energie verde şi reducerea dependenţei energetice de Rusia.