Europa, sub asaltul noilor provocări de securitate

Noile ameninţări de securitate, dinamica evoluţiei lor şi dificultatea de a identifica autorii acestor atacuri, mai ales în mediul cibernetic s-au aflat pe agenda de lucru din prima zi a conferinţei anuale a Eurodefense care se desfăşoară la Bucureşti.

În deschiderea evenimentului, care are loc în aceste zile, Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat: "În ultimii ani am asistat în zona Europei de Est la încălcări repetate ale dreptului internaţional, la extinderea conflictelor îngheţate şi la alte provocări de securitate. În societatea românească, există un deficit de cultură de securitate. Se impune dezvoltarea unei astfel de culturi la nivelul cetăţenilor şi decidenţilor politici pentru a răspunde adecvat şi prompt provocărilor cyber-media şi celor economice. Securitatea nu este doar o prioritate a Parlamentului sau doar o prioritate constituţională. Ea este o prioritate şi pentru comunităţile locale, şi pentru cetăţeni. Pentru a răspunde cum se cuvine ameninţărilor actuale, trebuie să ne coordonăm politic cu democraţiile transatlantice şi europene, deoarece ne aflăm într-un context geopolitic special. Avem şansa de a fi un furnizor regional de stabilitate şi securitate, dar pentru realizarea acestui lucru trebuie să cooperăm cu aliaţii noştri din NATO şi din Uniunea Europeană".

Reprezentantul comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, Georgian Pop, a susţinut că dezbaterile pe apărare şi securitate au devenit importante deoarece ameninţările, riscurile şi provocările au evoluat foarte mult în ultimii 10 ani. El crede că nu se poate vorbi despre digitalizare, despre dezvoltarea infrastructurii, a educaţiei, a sistemului de sănătate, în lipsa unei stabilităţi pe apărare şi securitate naţională şi europeană, iar clasa politică trebuie să aibă un rol activ şi să creeze cadrul legislativ necesar asigurării acestei stabilităţi.

Georgian Pop a spus: "Din punctul meu de vedere, nu avem cele mai pertinente modalităţi de răspuns la războiul hibrid, care a devenit o certitudine, un duşman real greu de identificat, de probat, de demonstrat că aparţine unei puteri ostile. De aceea, updatarea instituţională, tehnologică şi administrativă trebuie să fie permanentă pentru că războiul hibrid evoluează în mod constant".

Reprezentantul comisiei de apărare susţine că cyber-tehnologia poate fi o armă foarte eficientă în cazul unui atac cibernetic, dar nimeni nu ne poate garanta că hackerii nu inventează peste noapte noi viruşi, în condiţiile în care acest domeniu a devenit un element al spionajului cibernetic şi nu se poate realiza o asociere precisă între un stat agresor şi virusul respectiv.

• Domeniul cibernetic a introdus noi riscuri de securitate

Georgian Pop a menţionat: "În ultimii 10 ani, ameninţările cu privire la securitate s-au schimbat considerabil. În acest moment, nu mai este nevoie de tancuri pentru a declanşa un război, ci de viruşi informatici şi chiar drone. Ce s-a întâmplat în Arabia Saudită ne-a demonstrat că o investiţie economică minimală poate produce pagube materiale, economice şi geopolitice uriaşe. De aceea strategia de apărare trebuie updatată permanent în mod corespunzător".

Referitor la terorism, Pop susţine că, dacă în urmă cu zece ani ştiam cine sunt agresorii - grupările teroriste de diferite credinţe religioase sau politice - acum ne confruntăm cu fenomenul autoradicalizării prin intermediul internetului şi apariţia aşa numiţilor lupi singuratici care comit atentate în diferite colţuri ale lumii. Georgian Pop a afirmat: "De aceea, trebuie reglementate limitele dreptului la viaţa privată şi să vedem care este capacitatea statului de a preveni radicalizarea unui individ singuratic, prin intermediul unei pagini de internet sau prin social-media, dar aceste aspecte sunt foarte greu de legiferat".

Problemele respective sunt cunoscute şi la nivelul factorilor de decizie din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Reprezentantul MApN la conferinţa Eurodefense, generalul Dragoş Iacob a spus: "Privind mediul de securitate constatăm o nesiguranţă care afectează toate statele, existenţa unor ameninţări asimetrice şi alte riscuri care contribuie la o criză care ne înconjoară şi pentru care nu au fost încă găsite soluţii. În acest moment, cadrul de securitate al întregului continent european este ameninţat, chiar dacă NATO a implementat mai multe măsuri în centrul şi estul Europei. (...) Pentru reducerea riscurilor, este necesar ca ameninţările pe cybersecuritate să fie tratate cu atenţie, pe baza unui sistem integrat, pentru a spori gradul de securitate".

• Educaţia digitală, mijloc de reducere a riscurilor de securitate

Din punct de vedere militar, MApN consideră că este necesară continuarea cooperării internaţionale în cadrul NATO şi consolidarea capabilităţilor prin intermediul sistemului de cooperare structurată permanentă la nivel european - PESCO.

De asemenea, un punct important îl reprezintă achiziţia de tehnică militară, de echipamente şi capabilităţi, care pot spori capacitatea de apărare a Armatei Române.

Pentru realizarea acestor lucruri este nevoie şi de sprijinul Guvernului. Secretarul de stat Marian Murguleţ a spus: "Nu există domeniu care să nu fie influenţat în mod concret de tehnologie şi, după cum susţin cei din mediul de afaceri, nu vor mai exista business-uri fără high-technology. Dar acest progres este un cuţit cu două tăişuri. Iar unul dintre ele este folosit de actorii interesaţi pentru a ataca în orice domeniu de activitate, din diverse locuri. De aceea, trebuie să investim în educaţia de securitate şi să consolidăm instituţiile care au know-how tehnologic şi de securitate. Educaţia de securitate şi digitală nu se face prin intermediul social-media. Trebuie să ne calibrăm strategia pe cyber-securitate, să finanţăm mai mult proiectele de cercetare-inovare în acest domeniu".

Reprezentantul Guvernului susţine că autorii ameninţărilor prezente sunt greu de identificat şi de tras la răspundere, dar că ameninţările de securitate pot fi oprite prin cooperarea în domeniul cibernetic şi prin educaţia digitală.

Secretarul general al Eurodefense, viceamiralul(r) Gilles Combarieu a susţinut că, încă de la înfiinţarea acestei organizaţii, în urmă cu 25 de ani, scopul ei a fost reducerea ameninţărilor de securitate în toate domeniile de activitate. În acest moment, Eurodefense are 14 state membre din Uniunea Europeană, ai căror reprezentanţi se reunesc constant pentru a face propuneri cu privire la o cultură comună în domeniul apărării şi securităţii.

Secretarul general Gilles Combarieu a spus că obiectivele Eurodefense sunt studierea vulnerabilităţilor de apărare şi securitate din cadrul Uniunii Europene şi realizarea de strategii în acest domeniu. De asemenea, Eurodefense acordă o atenţie specială competitivităţii industriei europene de apărare, asistenţei europene şi naţionale în domeniul securităţii şi apărării, creşterea interesului cetăţenilor cu privire la importanţa implicării în apărarea europeană.

Preşedintele Eurodefense România, Liviu Mureşan a spus că evoluţiile internaţionale rapide şi imprevizibile, care au avut loc în ultimii ani, impun o nouă definire a priorităţilor diplomatice naţionale, la creşterea flexibilităţii în luarea unor decizii, în dezvoltarea capacităţilor de avertizare timpurii privind evoluţiile negative, şi la analizarea tuturor riscurilor de securitate care pot interveni în perioada următoare. Domnia sa a menţionat că un factor important pentru menţinerea siguranţei şi stabilităţii îl reprezintă cooperarea cu aliaţii noştri din NATO şi Uniunea Europeană, dezvoltarea relaţiilor cu statele membre ale Parteneriatului Estic al UE şi negocierea permanentă cu ceilalţi actori globali.

Printre temele dezbătute ieri s-au numărat noua arhitectură de securitate la nivel internaţional, provocările cu care trebuie să se confrunte aceasta, dimensiunile ei şi iniţiativele pentru un mediu mai sigur.

Evenimentul de la Palatul Parlamentului continuă astăzi cu dezbateri pe dimensiunile civile şi militare cu privire la protecţia infras-tructurii critice şi a cybersecurităţii, la noile tendinţe privind securitatea spaţiului european şi la apărarea şi securitatea Uniunii Europene.