EVAZIUNE FISCALĂ ÎN AGRICULTURĂ: Frăţia grâului negru

Statul pierde anual pes-te un miliard de euro de pe urma neîncasării taxei pe valoarea adăugată (TVA) din circuitul comercial al produselor agro-alimentare, susţin une-le surse din piaţa cerealelor.

De la "firul" lanurilor de grâu, până la pâinea fierbinte din brutării funcţionează o "împletitură" de interese nelegitime manifestate pe toate segmentele industriei pâinii.

Unii producători, samsari, procesatori, depozitari şi brutari au pus bazele unei pieţe subterane care spoliază anual bugetul statului, susţin surse care preferă să rămână anonime. Conform acestora, agricultura subterană a ajuns să ne livreze jumătate din produsele agro-alimentare pe care le consumăm.

Potrivit unor rapoarte ale producătorilor, statul este lipsit de TVA pentru mai mult de 30% din marfa intrată în circuitul comercial.

Bugetul de stat este eludat şi totodată bântuit de firmele fantomă care activează doar câteva luni, bine înrădăcinate între producători şi procesatori. Sursele susţin că toţi cei implicaţi în acest proces au de câştigat şi estimează că tonele de grâul nefiscalizate sunt de ordinul zecilor de mii.

Primele simptome de evaziune fiscală apar la nivelul producătorilor; sufocaţi de împrumuturile de la bănci şi de problemele cu mâna de lucru din lanurile de grâu (insuficientă şi necalificată), aceştia nu plătesc taxele cu forţa de muncă către stat.

Constrânşi de problemele financiare, producătorii fac "pactul cu samsarul" şi nu-şi trec în contabilitate întreaga cantitate de grâu vândută.

Fie prin borderouri de achiziţie false sau cu "banii jos", intermediarii cumpără grâul şi îl duc mai departe spre unităţile de procesare, export sau spre depozitari.

Astfel, TVA-ul statului ajunge în conturile acestor firme, care dispar, în medie, după numai trei luni de "activitate".

Sursele susţin că la momentul controalelor, inspectorii statului rămân stupefiaţi, întrucât firmele nu mai există, iar, la adresele stipulate în contracte, locuiesc cu totul alte persoane.

Potrivit celor declarate, ne confruntăm cu o penurie de inspecţii, în situaţia în care sunt înregistraţi peste 10.000 de agenţi economici. Conform descrierii, legea este aplicată preferenţial, iar autorităţile îi verifică pe agenţii comerciali responsabili, onorabili, corecţi. Ulterior, pe ruta procesator - brutar, evaziunea la TVA, scade, întrucât riscurile sunt mult mai mari.

Ca rezultat al acestui proces, produsul finit este mai scump cu câteva puncte procentuale, arată calculele unor surse din piaţă, brutarii obţinând astfel maximizarea profitului cu circa cinci, şase procente la fiecare pâine comercializată.

Situaţia la determinat pe ministrul de finanţe, Varujan Vosganian, să anunţe, recent, dar răspicat, fiscalizarea agriculturii. În opinia sa, statul pierde, anual, cel puţin un miliard de euro din pricina "structurii arhaice" din agricultură.

Strategia lui Vosganian prevede realizarea unui program de creştere a fiscalizării economiei agrare, implicit, "crearea de ferme şi salarizarea de oameni", ca sursă sigură de venit pentru stat. Reprezentanţii asociaţiilor din morărit şi panificaţie îl contrazic pe ministrul Vosganian şi susţin că singura metodă de eradicare a samsarilor o reprezintă reducerea TVA, de la 19% la 5% pentru sectorul lor. În opinia lor, reducerea TVA va curăţa industria pâinii de intermediari şi ne va aduce pâine mai ieftină în magazine.

Pentru toate acestea, Guvernul a pregătit o nouă ordonanţă de urgenţă şi pare decis să ia pâinea de la gura samsarilor din agricultură.

Potrivit actului normativ (n.n. nepublicat momentan în Monitorul Oficial), producătorii agro-alimentari vor avea obligaţia, începând cu 1 iulie, să aplice un timbru special tuturor produselor comercializate şi borderourilor de achiziţie, care să ateste datele de verificare ale cumpărătorului şi vânzătorului, precum şi originea şi valoarea produselor intrate în circuitul comercial. Ordonanţa are ca scop diminuarea evaziunii fiscale în domeniul comercializării produselor agro-alimentare.

Guvernul susţine că noul act normativ va asigura totodată o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, ceea ce va conduce la creşterea veniturilor bugetare. Reprezentanţii agricultorilor agrează că iniţiativa Cabinetului Tăriceanu va reprezenta o lovitură puternică dată samsarilor de pe piaţa agricolă, care fac profituri uriaşe de pe urma TVA-ului neîncasat de către stat. Sursele atrag atenţia că de respectarea noului act normativ vor răspunde prea multe insituţii, printre care Garda Financiară, Agenţia Naţională de Administare Fiscală, Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Finanţe, existând riscul ca totul să degenereze într-o afacere profitabilă cu timbre şi nimic mai mult.