Evoluţia companiilor din indicele BET în 2024

Anul financiar 2024 a adus rezultate negative pentru companiile din indicele BET, reflectând impactul presiunilor macroeconomice, provocărilor specifice sectoarelor şi evoluţiilor la nivel de companie. Veniturile totale au rămas aproape neschimbate, crescând cu doar 0,6% comparativ cu anul precedent, însă acest lucru oferă puţine indicii despre dividendele viitoare şi fluxurile de numerar, care sunt principalii factori determinanţi ai preţurilor acţiunilor. EBITDA s-a contractat cu 16,6%, iar venitul net a scăzut cu 1,8%. Aceste cifre exclud evenimentele unice, precum achiziţia OTP de către Banca Transilvania şi vânzarea activelor Digi din Spania. Dacă acestea ar fi incluse, venitul net ar fi crescut cu 15%. La valorile actuale, indicele se tranzacţionează la un raport ajustat P/E de 9,7x, ceea ce îl face competitiv în regiune. Acesta rămâne sub nivelurile NASDAQ (32x), S&P 500 (24x), DAX (17x), WIG20 din Polonia (15x), MSCI Emerging şi CROBEX10 din Croaţia (ambele la 14x), fiind aliniat cu SBITOP din Slovenia (9,5x). Indicele Greciei şi cel al Ungariei se tranzacţionează la niveluri mai reduse, de 9x şi, respectiv, 7x.

În 2024, companiile din producţia de energie, care reprezintă aproape jumătate din indicele BET, au înregistrat performanţe semnificativ sub aşteptări şi au fost principalul factor de scădere a performanţei generale a indicelui. Acest grup include OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi Premier Energy. Sectorul a raportat o scădere anuală de 10% a veniturilor, însoţită de o reducere de 23% a EBITDA şi de o diminuare de 15% a venitului net. Toţi cei cinci producători de energie au înregistrat scăderi la nivelul principalilor indicatori financiari, cu excepţia Premier Energy, care a avut un impact pozitiv de 1,1% asupra veniturilor totale ale indicelui, şi a Romgaz, care a contribuit cu 1,7% la profitul indicelui datorită eliminării contribuţiei de solidaritate. Totuşi, această normalizare nu compensează pe deplin preocupările existente, mai ales în contextul incertitudinilor fiscale persistente. Guvernul României continuă să analizeze posibile ajustări fiscale pentru a acoperi deficitul bugetar, iar companiile din sectorul energetic rămân o ţintă probabilă pentru taxe impuse anumitor industrii, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Această performanţă generală slabă a fost determinată în mare parte de scăderea preţurilor la energie comparativ cu 2023, la care s-au adăugat condiţiile hidrologice sub nivelul optim care au influenţat negativ producţia Hidroelectrica. OMV Petrom a avut cel mai mare impact negativ asupra indicelui, reducând veniturile cu 2,1% şi EBITDA cu 4,9%, în timp ce Hidroelectrica a contribuit la cea mai mare scădere a venitului net, de -6,1%. Per ansamblu, sectorul energetic a determinat scăderea indicelui BET cu 4,5% la nivelul veniturilor, 15,3% pentru EBITDA şi 8,4% pentru venitul net.

Privind partea pozitivă, sezonul hidroenergetic deosebit de dificil din 2024 generează aşteptări pentru o producţie mai mare în acest an, în timp ce creşterea continuă a preţurilor la gaze în Europa începând din februarie 2024 este de aşteptat să aibă un impact mai limitat în 2025 faţă de anul trecut. În plus, OMV Petrom a anunţat recent o creştere de 8% a dividendului său de bază, până la 0,0444 lei pe acţiune, ceea ce duce la un randament actual de 6%. Compania este, de asemenea, aşteptată să ofere un dividend suplimentar pe parcursul anului, subliniind concentrarea pe recompensarea acţionarilor. Pe termen lung, proiectul Neptun Deep rămâne o dezvoltare esenţială, deşi impactul său nu se va materializa decât peste câţiva ani. Având în vedere constrângerile bugetare persistente ale guvernului, posibilele creşteri de taxe continuă să fie un motiv de îngrijorare, în special deoarece companiile energetice şi băncile, care deţin o pondere semnificativă în indicele BET, au fost în mod tradiţional ţinte ale măsurilor fiscale.

Companiile de transport şi distribuţie a energiei, care reprezintă aproape 10% din indice, au avut, în general, o performanţă pozitivă, deoarece rezultatele lor sunt determinate de mecanisme diferite faţă de producţia de energie, având reglementări distincte şi un accent mai puternic pe volume. Această categorie include Transgaz, Electrica şi Transelectrica, al căror impact asupra veniturilor totale a fost neglijabil, însă au contribuit la o creştere de 1,2% a EBITDA şi o majorare de 0,6% a profitului net. Dintre acestea, Transgaz a avut cel mai semnificativ impact pozitiv asupra veniturilor (+0,6%), EBITDA (+1,3%) şi venitului net (+1,3%) în cadrul indicelui. În schimb, Electrica a înregistrat scăderi pentru toţi indicatorii financiari, reducând venitul net al indicelui cu 1,8%, potrivit comunicatului.

Sectorul bancar, format din Banca Transilvania şi BRD Groupe Societe Generale, care împreună deţin o pondere de 27% în indice, a fost cel mai performant segment în 2024. Venitul net al Băncii Transilvania a crescut cu 31% faţă de anul precedent, chiar şi excluzând câştigul unic de 815 milioane de lei din achiziţia OTP. Sectorul bancar a contribuit cu aproape 3% la veniturile totale ale indicelui şi cu 7,5% la venitul net, Banca Transilvania având cel mai mare impact asupra veniturilor (+3,5%) şi a venitului net (+6,8%), în timp ce EBITDA nu este calculată pentru bănci.

Un mediu macroeconomic favorabil a susţinut sectorul, cu marje de dobândă relativ ridicate şi rate scăzute ale creditelor neperformante. Totuşi, posibilele creşteri de taxe care vizează instituţiile financiare şi riscul de retrogradare a ratingului de credit al României reprezintă provocări. Deşi ţara menţine un rating BBB-, o retrogradare la statutul "junk" ar afecta în mod disproporţionat băncile, din cauza expunerii acestora la titlurile de stat. Deşi băncile româneşti rămân atractive din perspectiva creşterii şi a dividendelor, riscurile asociate, alături de lipsa de predictibilitate politică actuală, determină o oarecare prudenţă în rândul investitorilor.

Restul companiilor din indicele BET, care includ atât firme antreprenoriale, cât şi companii consacrate din diverse industrii, sunt Digi, MedLife, Fondul Proprietatea, One United Properties, Aquila, Antibiotice, TTS, Sphera Franchise Group, Teraplast şi Purcari, au avut o performanţă variată. Deşi majoritatea companiilor din acest segment au raportat creşteri ale veniturilor, contribuind cu 2,2% la creşterea indicelui BET, TTS a fost excepţia, înregistrând o scădere semnificativă.

În ceea ce priveşte contribuţia EBITDA la indice, TTS (-1,9%) şi Digi (-1,7%) au avut cel mai mare impact negativ, parţial compensat de MedLife (+0,7%), ceea ce a dus la o contribuţie totală de -2,5% la EBITDA indicelui BET. La nivelul venitului net, Digi, MedLife, Antibiotice şi Sphera au raportat creşteri, însă acestea nu au fost suficiente pentru a compensa scăderea TTS, care a redus profitul net al indicelui cu 2,7%. Totuşi, ca urmare a ponderii relativ reduse a acestui segment, care reprezintă 15,3% din indicele BET, contribuţia totală a acestui grup la indice a fost de -1,5%.

Din perspectiva impactului asupra indicelui, trei companii se remarcă în mod deosebit. Digi Communications a adăugat 1,1% la veniturile şi profitul indicelui, excluzând câştigul unic din vânzarea activelor din Spania, capital care ar putea fi utilizat pentru distribuirea către acţionari sau pentru continuarea expansiunii. MedLife a avut un an foarte bun, înregistrând o creştere puternică a veniturilor şi profitului. TTS a fost afectată de scăderea cererii pentru servicii de transport, în mare parte din cauza situaţiei geopolitice din Ucraina.

Fondul Proprietatea, care reprezintă acum doar 1,5% din indice după listarea Hidroelectrica, rămâne o componentă importantă a indicelui BET. Totuşi, fiind un fond, a fost exclus din calculul veniturilor pentru indice. În 2024, valoarea activului net estimată (VAN) pe unitate a crescut de la 0,6608 lei la 0,7029 lei, marcând un avans de 6%, determinat de reevaluarea unor deţineri nelistate din portofoliu. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de Aeroporturi Bucureşti (+18%, echivalent cu +156 de milioane de lei) şi Administraţia Porturilor Maritime (+13%, echivalent cu +43 de milioane de lei), în timp ce cel mai semnificativ impact negativ a venit din partea CE Oltenia (-33%, echivalent cu -22 de milioane de lei). Incluzând dividendul unitar de 0,06 lei distribuit în cursul anului, randamentul total a ajuns la 15%. Cu toate acestea, Fondul Proprietatea continuă să se tranzacţioneze cu un discount de aproape 50% faţă de VAN, în principal ca urmare a naturii nelichide a deţinerilor rămase. Accelerarea listării activelor la evaluări mai apropiate de VAN ar putea contribui la reducerea acestui discount, deblocând valoare suplimentară pentru investitori.

Anul financiar 2024 a evidenţiat dezechilibre sectoriale în indicele BET. În timp ce acţiunile bancare au oferit o rezilienţă necesară, iar companiile de transport al energiei au rămas stabile, performanţa slabă a producătorilor de energie a avut un impact negativ asupra pieţei în ansamblu. Privind spre viitor, factorii cheie de monitorizat includ evoluţia preţurilor la energie, politicile fiscale ale guvernului şi perspectiva ratingului de credit al României, toate acestea putând fi influenţate suplimentar de alegerile prezidenţiale programate pentru luna mai 2025.

În ciuda acestor provocări, acţiunile româneşti rămân atractive datorită evaluărilor relativ scăzute şi distribuirii consistente de dividende. În cazul în care condiţiile macroeconomice se stabilizează şi sectoarele cheie îşi revin, 2025 ar putea oferi un potenţial de creştere. Totuşi, modificările politicii monetare la nivel local şi global, alături de evoluţiile economice şi geopolitice mai ample, vor continua să influenţeze sentimentul la nivelul pieţei şi lichiditatea, făcând esenţială o abordare flexibilă şi adaptabilă.

Datele utilizate în această analiză se bazează pe rezultatele financiare preliminare neauditate pentru 2024 publicate de companiile respective. În unele cazuri, aceste rezultate nu sunt consolidate, iar în altele sunt furnizate doar cifrele privind profitul net total, fără a evidenţia partea atribuibilă acţionarilor majoritari. Deşi acest aspect nu influenţează semnificativ concluziile generale, pot apărea mici diferenţe în comparaţie cu rezultatele finale auditate şi consolidate. Analiza reflectă în principal cifrele raportate, asigurând comparabilitatea între companii. Totuşi, în anumite cazuri, au fost efectuate ajustări acolo unde rezultatele raportate nu reflectau cu acurateţe performanţa financiară de bază sau potenţialul de dezvoltare viitor. Printre acestea se numără Banca Transilvania (ajustarea pentru câştigul din achiziţia OTP), Digi (reflectarea vânzării activelor din Spania), Transelectrica (luând în considerare doar profiturile din activităţile permise) şi MedLife (unde a fost luat în calcul doar venitul net atribuibil acţionarilor, pe fondul unei discrepanţe semnificative faţă de profitul net total).