Evoluţia majorităţii activelor indică decelerarea economiei globale

Tendinţa majorităţii claselor de active indică, în momentul de faţă, o decelerare accentuată a economiei globale, excepţia făcând-o, în aparenţă, pieţele de acţiuni. Acestea au fost puternic impulsionate săptămâna trecută de conturarea aşteptărilor ca băncile centrale să intervină curând prin reducerea costului creditelor şi alte instrumente monetare pentru a susţine expan­siunea.

În ceea ce priveşte continentul nord-american, indiferent dacă aşteptările din pieţe privind reducerea dobânzii de politică monetară a Fed se vor confirma sau nu cu o primă tăiere în iulie şi alte maximum trei până la finele anului, evoluţia puternic ascendentă a indicilor bursieri americani din săptămâ­nă proaspăt încheiată pare totuşi să ilustreze o perspectivă negativă asupra economiei bazată în întregime pe promisiunea Rezervei Federale (Fed) de a "acţiona adecvat pentru sprijinirea expansiunii", în contextul în care mai ales premergător promisiunii, dar şi ulterior, principalele categorii de active de refugiu au beneficiat de intrări semnificative de capital, potrivit EPFR, provider de date ce urmăreşte mişcarea fluxurilor de capital.

După cum atrage atenţia Nicholas Colas de la DataTrek Research după saltul de 2,1% al S&P 500 din şedinţa din 4 iunie, "pieţele încrezătoare nu cresc brusc cu 2%, ci pieţele în care domină îngrijorarea".

De altfel, avansul de săptămâna trecută apare după ce fondurile de obligaţiuni tocmai au înregistrat cea mai mare intrare săptămânală de capital din ultimii patru ani, în detrimentul fondurilor de acţiuni, în perioada de şapte zile încheiată la 5 iunie, conform datelor EPFR citate de Financial Times. Astfel, în fonduri de obligaţiuni au intrat 17,5 miliarde de dolari, totalul net atras în acest an ridicându-se la 261 miliarde de dolari, aproape de un maxim istoric pe o perioadă similară de timp, potrivit calculelor Deutsche Bank. În acelaşi timp, arată Reuters, fondurile monetare înregistrează intrări de 111 miliarde de dolari în ultimele şase săptă­mâni, totalul sumelor din aceste instrumente urcând la 3.121 miliarde de dolari în ultima săptămână, un maximum-record al ultimilor nouă ani.

De asemenea, poziţiile de cumpărare pe contractele futures pentru eurodolari (contracte futures pe rata dobânzii având la bază depozite denominate în dolari la bănci dinafara Statelor Unite şi tranzacţionate la Chicago Mercantile Exchange) au ajuns la un nivel întâlnit ultima dată în 2010, în preajma crizei financiare din zona euro, în timp ce aurul a urcat, de asemenea, în 7 iunie, până la maximul ultimelor 14 luni, de 1.340 de dolari per uncie atins ultima dată în februarie, în contextul în care deţinerile din cadrul SPDR Gold Trust, cel mai mare ETF care oferă expunere pe aur, au crescut cu 2,2% în şedinţa de tranzacţionare din 3 iunie, cel mai semnificativ avans zilnic din ultimii trei ani.

Randamentele pentru titlurile americane de trezorerie au rămas la cele mai joase nive­luri din ultimele 20 de luni, în ciuda anunţului lui Jerome Powell din 4 iunie. Totodată, creşterea indicilor bursieri de peste Atlantic a avut loc pe fondul unei reduceri a volatilităţii, indicele VIX de la CBOE (Chicago Board Options Exchange) bătând în retragere în ultima săptămână încheiată, de la circa 19 puncte, până la aproximativ 16 puncte, un nivel ridicat şi totuşi cel mai scăzut din ultimele cinci săptămâni.

În acest context se formează percepţia că pieţele americane de acţiuni s-au deconectat într-o anumită măsură de restul claselor de active, pe fondul convingerilor totuşi comune din piaţă că economia americană se îndreaptă către o recesiune.

Vineri, Departamentului Muncii din Statele Unite a anunţat că economia americană a creat 75.000 de noi locuri de muncă, sub aşteptările din piaţă, iar creşterea salariilor s-a temperat, dezvoltări ce indică o încetinire a activităţii economice şi presiuni inflaţioniste scăzute, în contextul în care inflaţia de bază se situează sub ţinta de 2% a Rezervei Federale (Fed), la 1,6%.

Anunţul a fost întâmpinat cu aplauze şi urale pe ringul de tranzacţionare de la New York Stock Exchange, după cum relatează Reuters, o ilustrare parcă perfectă a dezbaterii asupra întrebării "când se transformă o ştire negativă într-o veste extraordinară pentru piaţă?", iar indicii americani au încheiat ziua cu creşteri de peste un procent. Vestea pozitivă pentru piaţă, în acest caz, este posibila confirmare a unei naraţiuni în care activitatea şi condiţiile economice din SUA se deteriorează, conducând la fragilitate în piaţa muncii şi punând astfel presiune pe Fed să reducă dobânda de politică monetară în scopul stimulării economiei.

Pe acest fond incert, indicele Dow Jones a încheiat vineri prima săptămână de creştere după şase săptămâni consecutive de scădere, urcând cu 4,7%. Totodată, indicele S&P 500 a crescut 4,4%, până aproape de maximele istorice, iar indicele sectorului tehnologic Nasdaq Composite a avansat 3,9%.

Per total, săptămâna proaspăt încheiată reprezintă, la nivelul cotaţiilor, cea mai bună săptămână pentru cei trei indici din noiembrie 2018 încoace, o perioadă caracterizată de volatilitate puternică, ce s-a derulat din octombrie până în finalul lunii decembrie.

Parcursul puternic ascendent din ultima săptămână a lunii noiembrie 2018 a precedat totuşi o lună decembrie dezastruoasă în care temerile că politica Fed (de majorare a dobânzii de politică monetară şi reducere a bilanţului băncii centrale) va conduce economia Statelor Unite către o recesiune s-au exacerbat.

În momentul de faţă, presiunile pe cotaţii rămân ridicate având în vedere tensiunile comerciale între Statele Unite şi o serie de alte ţări, iar temerile adecvate privind intrarea în recesiune ar putea apărea atunci când Fed-ul va da de înţeles că va aştepta mai multe semne privind gradul de deteriorare a pieţei muncii şi direcţia disputelor comerciale înaintea luării deciziei de reducere a dobânzii.

Cât de pozitivă pentru piaţă va fi vestea negativă a impunerii de taxe vamale pe restul bunurilor importate din China, rămâne de aflat.