Evoluţia spre o economie performantă, miza conferinţei "Piaţa de capital: reglementări şi facilităţi menite să dezvolte piaţa de capital"

Ce trebuie făcut pentru a avea o piaţă de capital puternică? Este noua legislaţie o garanţie că bursa de la Bucureşti îşi va atinge potenţialul? Cum poate economia românească să treacă mai uşor peste crizele generate de pandemie sau de războiul din Ucraina? Răspunsul la toate aceste întrebări, dar şi la multe alte teme de pe agenda publică, au fost oferite de către miniştrii ai Guvernului României, de reprezentanţi de marcă ai instituţiilor publice şi de personalităţi ale mediului de afaceri în cadrul conferinţei "Piaţa de capital: reglementări şi facilităţi menite să dezvolte piaţa de capital", organizată de Institutul de Studii Financiare şi DC News Media Group, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, preşedintele ASF Nicu Marcu a transmis un mesaj prin care a reamintit că unul dintre obiectivele majore ale Autorităţii de Supraveghere Financiară este dezvoltarea durabilă a pieţei de capital din ţara noastră, iar pentru atingerea acestui obiectiv, ASF are în vedere identificarea tuturor instrumentelor şi activităţilor care asigură premisele creşterii atractivităţii pieţei de capital din România pentru investitori şi pentru emitenţi.

Nicu Marcu a subliniat că ASF are în lucru "Strategia Naţională pentru piaţa de capital", proiect care beneficiază de sprijinul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în calitate de consultant. Proiectul are ca obiectiv elaborarea unei strategii naţionale care să includă principii şi măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieţei de capital si facilitarea accesului la finanţare pentru toate categoriile de investitori.

Ministru Finanţelor Publice, Adrian Câciu, a declarat că evoluţia pieţei de capital din România este una lentă, iar acest lucru trebuie schimbat mai ales dacă ne raportăm la actualul context internaţional.

"Piaţa de capital din România s-a dezvoltat încet. A avut rezultate în 2021 foarte bune. Este o piaţă care, din punctul meu de vedere, are o serie de ancore foarte puternice. Evident, ca orice piaţă de capital, într-o situaţie ca cea pe care o trăim acum, este supusă unor provocări majore, având în vedere incertitudinile de pe pieţele globale. Dar ceea ce văd în zona de capitalizare a Bursei de Valori Bucureşti nu poate decât să ne încurajeze să muncim în continuare. Discutăm cu domnul preşedinte Nicu Marcu, dar discutăm şi cu preşedintele BVB, domnul Radu Hanga- sunt anumite elemente pe care să le accelerăm- strategia pentru pieţele de capital, care, în două săptămâni, va fi stabilită ca proiect de act normativ, astfel încât să avem o predictibilitate pe zona de dezvoltare a pieţei de capital. Sunt o serie de elemente prin care încercăm să diversificăm oferta sau ofertele, dar şi o întreagă susţinere din perspectiva statului şi a instituţiilor care pot să ajute la atragerea de investitori", a declarat Adrian Câciu.

Un exemplu este adoptarea Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piaţa de capital.

Despre efectul benefic al Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piaţa de capital a vorbit şi iniţiatoruul acestui proiect legislativ, actualul ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja.

"Este cel mai bun lucru care s-a întâmplat pieţei de capital din România în ultimii foarte mulţi ani. Proiectul acesta de lege este un proiect al pieţei, un proiect solicitat de ani şi ani de zile cam de toată lumea şi ceea ce am reuşit până la depunerea lui a fost să aşezăm în jurul mesei toţi actorii relevanţi şi să generăm o viziune comună şi un text normativ asumat de toată lumea: Vorbim de BVB, de Asociaţia Română a Băncilor, de ASF, de Ministerul de Finanţe, unde am avut cele mai lungi şi mai complexe discuţii, vorbim de toţi actorii din această piaţă, care au solicitat o modalitate de a stimula investiţiile de tip retail, investiţiile persoanelor fizice în piaţa de capital românească. Am spus-o, o repet, este un proiect legislativ win-win-win, câştigă pe de o parte românii de rând, investitorii retail în piaţa de capital pentru că au acolo un randament mult mai bun decât dacă şi-ar ţine banii într-un cont bancar în contextul unei inflaţii destul de ridicate sau, mai rău, acasă sub saltea. De asemenea, câştigă aceste companii româneşti care, iată, se pot finanţa prin intermediul pieţei de capital la un cost mult mai bun decât dacă ar apela la instrumentele financiar-bancare tradiţionale şi, de asemenea, câştigă bugetul de stat pentru că din toate aceste mecanisme pe de o parte generăm investiţii, locuri de muncă, prosperitate, şi, sigur că da, o colectare mai bună la buget", a declarat Sebastian Burduja.

Preşedintele ISF, Valentin Ionescu, a oferit noi perspective asupra evoluţiei pieţei de capital. Acesta a introdus în ecuaţie educaţia financiară, arătând că este un element fundamental în construcţia unei economii performante.

"Încă o dată, Institutul de Studii Financiare reuşeşte să pună laolaltă oameni importanţi din mediul economic din România. Mulţumesc domnului Nicu Marcu pentru că de mai bine de un an de zile, ISF şi-a schimbat strategia, are mai multe întâlniri de genul acesta, are un focus mult mai mare pe partea de educaţie financiară şi pe partea de cercetare, şi am văzut feedback-uri foarte importante de la toţi stakeholderii noştri. Oferim în mod gratuit multe seminarii de educaţie financiară şi avem multe acţiuni pe care le oferim în mod voluntar tuturor cetăţenilor României, de la elevi, studenţi, angajaţi, până la cei din piaţa financiară", a spus Valentin Ionescu.

Preşedintele ISF a mai vorbit despre provocările externe şi despre tendinţele în ceea ce priveşte apetitul pentru investiţii din următoarea perioadă. Astfel, acesta consideră că lumea se va uita la variante care implică puţine riscuri. În această direcţie, chiar a recomandat tuturor titlurile de stat emise de Ministerul de Finanţe, care oferă nişte randamente extrem de atractive, subliniază sursa citată.

"Putem asculta ce se întâmplă pe plan intern, dar nu trebuie uitat ce se întâmplă pe plan european şi pe plan global. România este parte a Uniunii Europene, este parte a acestor circuite financiare şi nu numai, şi am văzut că, după această pandemie au apărut şi alte crize. Suntem în faţa unor crize care se manifestă simultan, toate acestea au dus la o volatilitate foarte pe pieţele de capital mare la nivel global, european şi, implicit, în România. Investitorii au căutat active mai sigure, cum este şi normal, s-au orientat către obligaţiuni. Acum, mai nou, eu sunt unul dintre investitorii care îşi doresc să cumpere titluri de stat, emise de Ministerul de Finanţe. Nu vreau să fac reclamă, dar recomand oricui. 7,2% la un an şi 7,8% la trei ani este o dobândă foarte bună. Nicio bancă nu oferă o dobândă la fel de bună, la niciun tip de depozit. Plecând de la ideea că investitorii caută active mai sigure, încercăm să găsim soluţii. Dar, foarte important este că aceste crize care s-au suprapus ne fac căutarea să fie foarte limitată, soluţiile sunt foarte limitate în a te proteja la toată volatilitatea dată pe mai multe clase de active. Când vorbim despre piaţa de capital trebuie să ne gândim şi de implicarea în alte pieţe financiare, cum ar fi piaţa asigurărilor sau piaţa pensiilor private. Turbulenţele de pe pieţele financiare au făcut cumva ca majoritatea investitorilor să-şi regândească strategia de investiţii şi modul în care ei vor investi pe viitor, deşi este foarte greu ca pe termen mediu şi lung să ai o estimare cât mai aproape de ceea ce se va întâmpla. Nu în ultimul rând, războiul reprezintă un risc greu de asigurat, prin urmare este de aşteptat în continuare cât timp acest conflict se va desfăşura ca investitorii să continue să se retragă în active mai sigure, bineînţeles provocând o creştere a volatilităţii pe alte clase de active", a mai spus Valentin Ionescu.

Marian Siminică, directorul executiv al ISF, a prezentat un sondaj referitor la comportamentul financiar al românilor.

"Am iniţiat un proiect de cercetare la nivelul institutului, bazat pe un sondaj de opinie, realizat cu sprijinul Inscop Research, având un eşantion de 1.303 de persoane, cu acoperire naţională, vizând toate persoanele cu vârsta peste 18 ani. Am selectat o serie de rezultate interesante (...) şi sunt nişte concluzii care cred că ne vor ajuta ca să ne calibrăm proiectele de educaţie financiară. Îngrijorător este că doar două treimi dintre participanţii la studiu au spus că au cunoştinţe şi că au auzit despre acţiuni, obligaţiuni şi fonduri de investiţii. Vă daţi seama câtă piaţă avem pentru educaţie financiară dacă o treime nu au auzit de astfel de instrumente financiare? Nu mai vorbim de faptul că ei nu sunt nici măcar "eligibili" pentru a investi pe piaţa de capital, atâta vreme cât nu au auzit de astfel de instrumente. Paradoxal este că pe categorii socio-demografice, mai multe cunoştinţe au persoanele în vârstă - 73% din persoanele peste 60 de ani au declarat că au astfel de cunoştinţe, iar la tinerii între 18 şi 29 de ani, ponderea este undeva la 63%", a declarat Marian Siminică.

Gabriel Grădinescu, vicepreşedintele SIIF din cadrul ASF, a discutat despre reuşitele autorităţii în domeniul reglementării pieţei de capital. Acesta a prezentat, printre altele, condiţiile necesare pentru o reuşită pe termen lung.

"Şi în debutul acestui an, autoritatea (n.r. Autoritatea de Supraveghere Financiară - ASF) s-a implicat activ în domeniul reglementării zonei de investiţii, în spiritul dezvoltării pieţei locale de capital. Suntem într-un plin proces de inventariere şi reconfigurare a normelor cu impact real asupra dimensiunii şi complexităţii industriei locale. Prin urmare, ne consultăm în permanenţă cu reprezentanţii industriei noastre, în toate ariile prioritate de dezvoltare. Vreau să se ştie că nu reglementăm dintr-un turn de fildeş, ci suntem mereu cu ochii pe piaţă şi reglementăm pentru piaţa de capital. Am continuat procesul de autorizare rapidă a fondurilor locale, mai ales prin noile pachete legislative pe care le promovăm sau le avem în lucru. Personalul autorităţii din cadrul pieţei de capital a elaborat în cursul anului trecut regulamentul numărul 11, un cadru mai suplu de organizare şi funcţionare pentru administratorii înregistraţi de F.I.A. În baza acestui nou pachet legislativ, au fost deja autorizaţi trei noi A.F.I.A (administrator fond de investiţii alternative n.r.) şi suntem convinşi că şi alţi administratori vor urma exemplul şi vor fi martori la crearea unui alt segment al pieţei de capital", a declarat Gabriel Grădinescu.

Ovidiu Petru, director al Direcţiei Generale SIIF din cadrul ASF a vorbit despre proiectele de acte normative şi reglementările pe care instituţia le pregăteşte pentru următorii ani.

''Avem un dialog permanent cu piaţa şi autoritatea europeană de supraveghere pe anumite proiecte pe care le lucrăm în România. Printre proiectele principale sunt cele de armonizare, perfecţionare, standardizare a legislaţiei secundare şi primare. Am avut foarte multe regulamente în consultare publică. De asemenea lucrăm la foarte multe legi, unele din ele o să le vedem în curând în vigoare, precum legea supravegherii prudenţiale, legea crowd funding-ului, o lege foarte importantă pentru noi. ASF va autoriza aceste platforme. În ceea ce privesc direcţiile mari de reglementare, avem această direcţie de finanţe sustenabile, şi avem un pachet mare de reglementări pe tot ce înseamnă finanţare verde. Se lucrează la pachetul de finanţe digitale- vorbim de mai multe regulamente pentru registrele de distribuţie, care va intra în vigoare de anul viitor şi ne-am bucura ca la nivelul pieţei bursiere din România să fie testat. O altă direcţie importantă e cea de colectare de date. Şi aici lucrurile se vor schimba. Primul efect pe care îl vom vedea din 2025 va fi sistemul European Single Access Point, in care toate autorităţile vor transmite date către ESMA, platformă care va fi accesibilă tuturor analiştilor şi investitorilor şi vom putea vedea date din toate ţările Uniunii Europene'', a explicat Ovidiu Petru.

Viceguvernatorul BNR, viceguvernatorul Leonardo Badea, a trecut în revistă principalele provocări pe care trebuie să le depăşească economia românească în această perioadă. Acesta a arătat că afacerile din România au nevoie de o finanţare puternică pentru a-şi reveni de pe urma şocurilor prin care au trecut şi încă mai trec.

"Cred că suntem cu toţii de acord că traversăm o conjunctură complicată pentru economie şi societate, caracterizată de riscuri şi incertitudini în creştere, iar în perioada următoare şansele ca această situaţie să se rezolve sunt relativ reduse din cauza crizelor suprapuse cu care ne confruntăm. Tocmai de aceea, economia are nevoie să fie în continuare sprijinită prin toate mijloacele disponibile, având în vedere resursele în general limitate aflate la dispoziţie. Ştim că accesul la finanţare este cu precădere important pentru evoluţia economiei şi el poate fi asigurat printr-un mix de finanţare bancară şi finanţare pe piaţa de capital. România, ca mai toate ţările europene, are o economie în care predomină astăzi finanţarea bancară, dar finanţarea intermediată pe piaţa de capital a câştigat teren în ultimii ani şi trebuie să continue să reprezinte o sursă complementară tot mai importantă în opinia mea, mai ales în contextul unui grad de intermediere redus, care ne plasează printre ultimele locuri în Europa", a declarat Leonardo Badea, se menţionează în comunicat.