Excluderea din partid a lui Adrian Năstase, amînată

Multă lume vrea capul lui Năstase, săracu". Procurorii, puterea (aşa cum el pretinde), toţi aşteaptă momentul să-l vadă într-un loc mai răcoros. Colac peste pupăză, şi unii colegi de partid, şerpi pe care i-a încălzit la sîn cînd era mare (doar a fost patru ani cel mai puternic om din ţară), se gîndesc acum să-i sară la gît, cerînd excluderea sa din PSD. Pe principiul "pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti", probabil că Năstase suferă de regrete adînci şi speră că va veni şi momentul în care să se întoarcă roata.

Prieten sau mai puţin prieten, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, totuşi, la finalul unei şedinţe a conducerii social-democrate de cinci ore desfăşurată ieri, că excluderea din partid a lui Năstase nu reprezintă nici o prioritate, nici o opţiune. O astfel de măsură el a catalogat-o drept "militaristă, din perioada mai veche".

"Din punctul meu de vedere, soluţia excluderii este pur şi simplu o soluţie tîmpită, dar aceasta nu înseamnă că nu putem să ascultăm opiniile colegilor noştri care au astfel de variante", a declarat Mircea Geoană, citat de Rompres. Preşedintele PSD a subliniat că excluderea din partid a fostului prim-ministru nici măcar nu s-a pus la nivelul conducerii partidului.

Pe de altă parte, însă, Geoană ca şi ceilalţi lideri social-democraţi caută cu disperare soluţii pentru relansarea imaginii şifonate a partidului. În acest scop, reprezentanţii PSD anunţă că mîine vor fi adoptate decizii statutare privind îmbunătăţirea imaginii şi credibilităţii partidului, precum şi acţiuni care să contureze mai bine mesajul de stînga, obturat în această perioadă de numeroasele scandaluri.

Cu toată bunăvoinţa manifestată de conducere la adresa lui Năstase, probabil că multe voci din partid cer ca problema acestuia să fie tranşată. Altfel nu s-ar fi ajuns la situaţia în care preşedintele filialei sectorului 1, Dan Tudorache, să acuze presiuni care se fac la adresa organizaţiei pentru ca membrii să nu voteze în favoarea excluderii lui Năstase. Chiar şi Mircea Geoană a recunoscut că există voci care cer excluderea, cu toate că a negat orice fel de presiuni la adresa filialei de sector din care Năstase face parte.

Dezvoltările ulterioare conduc spre două posibile scenarii. Pe de o parte, se vehiculează chiar din interiorul partidului că PSD, un mamut încremenit în imensitatea structurilor sale, începe să se modernizeze. Tinerii au mai avut, de altfel, mesaje critice la adresa conducerii, dar de regulă li s-a dat în cap, cei mai vehemenţi dintre ei fiind excluşi din partid fără prea multe discuţii. Iar la nivelul membrilor simpli, ar fi normal să apară nemulţumirea - pînă la urmă este şi imaginea lor în joc, iar scandalurile gen "mătuşa" sau joaca de-a percheziţia îi pun pe toţi într-o lumină proastă.

Un al doilea scenariu, însă, şi mult mai credibil, ar privi exclusiv liniile de forţă ale puterii. Fără o împărţire în buni şi răi, există posibilitatea ca anumiţi social-democraţi, în prezent în linia a doua, să observe posibilitatea unei breşe prin care să iasă în faţă. Adrian Năstase nu este doar un simplu membru, ci are în jurul său nenumăraţi oameni pe care i-a promovat şi care ar cădea, inevitabil, o dată cu el. Aici ar fi şi marele pariu pentru out-sideri: să ocupe un spaţiu pe care căderea fostului prim-ministru l-ar lăsa liber.

Indiferent care dintre aceste scenarii ar fi cel adevărat, este clar că presiunea pe care trebuie să o suporte Năstase din partea colegilor este mare. Această presiune se distribuie şi conducerii PSD, care trebuie să ia o decizie. Este o luptă politică în adevăratul sens al cuvîntului, în care intră în scenă tot ceea ce nu vedem dar ştim că există: grupuri de interese, grupuri de presiune, lobby, şi toate în interiorul aceluiaşi partid.