English
• 4. Cum a informat Băsescu dar n-avea cum turna Petrov
CNSAS a trimis Curţii de Apel mai multe documente, din care rezultă că Traian Băsescu ar fi început să dea cu subsemnatul în anul 1972, când a devenit student la Institutul de Marină, fiind apoi preluat, la absolvire, în 1976, de Securitatea Constanţa. Calitatea sa de informator a încetat, cică, în 1979, când a devenit membru de Partid şi nu mai putea face delaţiuni, prilej cu care dosarul său a fost ars. ( Ars, ars, dar iată că din cenuşa lui mai răsar, la nevoie, fiţuici utile...)
În dosarul înaintat Curţii apare şi "un document trimis de SRI la începutul lunii aprilie 2019" (G4media, Antena 3).
Observaţie: Tehnic, SRI este continuatorul Securităţii, aşa cum şi, în 1948, Securitatea Populară a preluat ştafeta de la Siguranţa Statului burjui. Dar, conform legii, SRI nu putea păstra arhivele vechii Securităţi, cu excepţia documentelor de interes operativ, importante pentru siguranţa naţională.
SRI se afla în posesia unor acte care îl leagă pe Traian Băsescu de vechea Securitate, în aprilie 2019. De unde, cum? SRI avea actele cu pricina, le-a păstrat 30 de ani? Le-a procurat între timp?
În primul caz, avem două situaţii:
Fie SRI a deconspirat propria sursă, valabilă, moştenită, autoare a unor informări preţioase pentru siguranţa României.
Fie SRI a păstrat ilicit nişte documente pentru a-l şantaja pe fostul preşedinte sau pentru a lovi în el. Când s-a ivit momentul, SRI a scos din sertar nişte hârtii pentru a-l pedepsi pe Băsescu, pentru a se răzbuna, pentru a face un joc politic.
Ambele situaţii pun serviciul într-o lumină foarte proastă, dar aruncă şi serioase acuze de săvârşirea unor fapte penale de către lucrătorii săi.
În al doilea caz, avem un serviciu secret român care întreprinde anchete în beneficiu privat, pentru a face un joc politic.
Traian Băsescu a redactat în mod sigur informări despre cunoscuţii săi. Toţi ofiţerii de marină, toţi marinarii, toţi lucrătorii din comerţul exterior, tot personalul aeronavelor civile, toţi ghizii ONT, toţi translatorii, toţi ceferiştii de pe trenuri internaţionale, toţi TIR-iştii, toţi recepţionerii, toţi vânzătorii de shop şi toţi cei care au lucrat peste hotare au redactat.
Fără să aibă angajament, contract, fără să fie plătiţi, fără să aibă nume conspirative.
Băsescu a scris cică două note, în 1975, în care "a denunţat activităţi potrivnice regimului", "a denunţat intenţia de a fugi în străinătate şi relaţii cu străini."
Probabil că e adevărat. Cred că Traian Băsescu a scris zeci, poate sute de asemenea note informative.
Dar de ce le-ar fi semnat "Petrov"?!?
De ce ar fi fost primit ca informator, presupunând că ar fi existat practica, în baza unui angajament, un student care era obligat să raporteze oricum? De ce s-ar fi întocmit un dosar care trebuia distrus ulterior, la primirea în Partid, ştiindu-se că această primire era iminentă?
Orice navigant intra în PCR. Orice comandant de navă avea un mandat diplomatic restrâns, puteri poliţieneşti şi judecătoreşti limitate, calitate de ofiţer de stare civilă, de agent constatator, de comandant militar şi de negociator. Nu putea fi turnător. Trebuia să fie membru de partid.
Chestia cu numele conspirativ e o aiureală.
Să vă spun o poveste!
În anul 1987, subsemnatul lucram la Oficiul de Calcul al IRUEAR Câmpina.
Colegul meu, inginerul de sistem Mihai Chiran, solicitase o aprobare de a călători în Franţa, în vacanţă, împreună cu părinţii săi, Paul şi Puica.
Puica era farmacistă.
Paul Chiran era inginer la Institutul pentru Cercetări în Petrol şi Gaze Câmpina, a lucrat mulţi ani în Turcia, a fost expert ONU la Ankara, cu binecuvântarea Statului Român, şi era unul dintre puţinii deţinători legali de valută lichidă în acei ani.
Paul Chiran beneficia de o pensie viageră, dată de ONU, din care Statul îi lua cam 90%, dar care tot îi permitea pensionarului să pună câteva sute bune de dolari deoparte, lunar, o mică avere în România anilor "80.
Aprobarea era o formalitate. Cum Securitatea îi dăduse voie lui Chiran să stea ani de zile peste hotare, în contact strategic cu fel şi fel de specialişti mondiali, îl şi putea lăsa două săptămâni să-şi ducă familia la Paris... Dar formalităţile trebuie îndeplinite...
Am fost chemat la miliţie. Securişti, în Câmpina, erau doar trei, îi ştia toată lumea, ocupau două birouri micuţe în sediul Miliţiei, pe Bulevardul Culturii. M-au chemat miliţienii.
Dacă m-au chemat, m-am dus.
M-a primit un ofiţer de miliţie, îl cunoşteam.
M-a întrebat dacă vreau să dau o recomandare pentru Securitate tovarăşului Mihai Chiran, cu titlu confidenţial.
Am întrebat dacă am încotro. Mi-a spus că nu prea. Mi-a mai spus că era o pură formalitate. Cred că şi Chiran, bătrânul, avea oarecari relaţii profesionale cu Securitatea... De altfel, miliţianul mi-a sugerat, destul de transparent, să dau o recomandare pozitivă, asta se aştepta.
Am spus că tovarăşul Chiran Mihai era un tovarăş de nădejde, un om bun, de încredere, un prieten loial şi un excelent profesionist. Că, fără să fie încuiat, e foarte ataşat de valorile naţionale, că doreşte să-şi construiască un viitor luminos, să întemeieze o familie, că dispune, prin părinţii săi, de o avere considerabilă, dobândită licit, şi că eram ferm convins că va avea o conduită corespunzătoare în străinătate şi că va reveni negreşit în patrie la data promisă. Mi-am permis să adaug că mi-a promis că-mi va aduce ţigări, cafea şi gumă de mestecat şi că ştiu că nu l-ar lăsa inima să mă dezamăgească. Interlocutorul meu a râs şi a scris întocmai. El a scris, nu eu. La sfârşit, mi-a dat să citesc, m-a pus să-mi scriu numele în clar, să pun data şi să semnez.
Mi-a zis să scriu "Mihai Bogdan Antonescu", nu Petrov, nu Ilf, nu Kataev, nu Fainzilberg. Am scris.
Dacă m-ar fi torturat cineva, tot aia aş fi spus. Era adevărat 100%. Mihai era prietenul meu cel mai bun. Petreceam cu el cel puţin 48 de ore pe săptămână. Şi chiar era un tovarăş de nădejde.
Mihai a plecat. Mihai s-a întors. Mi-a adus cafea, ţigări şi gumă. Peste un timp s-a căsătorit cu Monica Andrei. A făcut exact ce am promis eu că va face.
Ce s-ar fi întâmplat dacă eu aş fi spus că nu cred că se va mai întoarce, că a afirmat că urma să ceară azil politic în Franţa şi că voia mai apoi să meargă la Munchen, să se angajeze la Europa Liberă şi să denigreze pe unde scurte realizările Poporului şi Partidului?
Probabil că nimic. Mihai, Paul şi Puica tot ar fi primit aprobarea de călătorie!
Ce s-a întâmplat cu unul dintre cei doi colegi pârâţi de Băsescu? Ce a păţit? Nimic. Dar el a declarat, intervievat de Antena 3, tot ce crede că ar fi putut păţi. Iar Antena a concluzionat, iată! - cum i-ar fi putut fi ruinată viaţa omului! Consecinţele există, fapta incalificabilă a produs efecte dramatice! Efecte posibile, chiar dacă neconsumate...
Altă poveste:
În anii '70, doi medici militari români, Ion Marinescu, urolog, şi Ioan Pavel Gheorghiu, radiolog, au fost trimişi să lucreze în Maroc.
La finalul fiecărui segment de contract, cei doi doctori au fost chemaţi la Securitate să scrie unul despre celălalt.
Gheorghiu, mai fricos, mai rău, a scris tot ce ştia, a relatat toate nenorocirile, toate boroboaţele, toate găinăriile care l-au avut ca protagonist pe Marinescu. Chiar şi relaţiile neprincipiale întreţinute de acesta cu tovarăşele marocane. Nu erau chestii grave, ci multe şi mărunte pocinoage, ciubucuri, uşoare abateri principiale.
În felul lui pervers şi oarecum onest, totodată, Gheorghiu a mers la Marinescu de fiecare dată şi i-a povestit tot ce scrisese despre el.
Marinescu, mai făţarnic, s-a jurat că el nu l-a dat cu nimic în gât pe Gheorghiu. Nimeni nu mai ştie ce-a scris cu adevărat Marinescu.
Cert e că, indiferent ce delaţiuni au redactat cei doi, au continuat nestingheriţi să lucreze în Maroc ani buni. Ba au mai primit şi aprobări să călătorească ulterior în Occident în scop de agrement.
S-au râcâit toată viaţa.
Au plecat din armată, la vârsta pensiei, dar au continuat să profeseze medicina în civilie. Pe la sfârşitul anilor '90, Marinescu lucra la Cuţitul de Argint, iar Gheorghiu făcea radiografii la un cabinet din Bucureştii Noi. Marinescu a fost şi fruntaş al Partidului România Mare, parcă şi parlamentar...
Am povestit două episode pentru a contura, prin anecdotica timpurilor acelea, situaţii de viaţă. Cunosc zeci de asemenea poveşti.
Ideea e că oamenii erau puşi să se denunţe unul pe altul. Se trăia sub ameninţarea damocliană a delaţiunii iminente.
Puşi să scrie, oamenii scriau.
Unii adevărul, un adevăr mai blând, ca cel al lui Mihai Chiran, sau unul mai aspru, ca cel al pârâţilor lui Băse (probabil că ce-a zis Traian era adevărat, cine naiba nu făcea bişniţă, nu se gândea să rămână "afară" dacă se putea în anii '70?!?).
Unii minţeau. Minciuni care se voiau agravante sau atenuante, în funcţie de ce le inspira obiectul delaţiunii.
S-or fi generat şi belele, poate şi nedreptăţi...
Dar perspecuţii abominabile rezultate din note informative, pe vremea lui Ceauşescu, n-au existat!
• 5. Cum e valabilă adeverinţa CNSAS până nu mai e valabilă
Am şi eu patalama de la CNSAS că n-am fost securist.
În 2012, Consiliul a verificat din oficiu situaţia mea, "în calitate de candidat la funcţia de Senator în Parlamentul României".
CNSAS a emis Adeverinţa Nr. 2405/10.10.2013, Nr. DJ/2084/ 21.11.2013 prin care se afirmă că, relativ la persoana lui Antonescu Mihai Bogdan, "nu există date din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii, în sensul legii."
N-am fost securist, am dovezi!
Dar, până să se elibereze adeverinţa, până să se gate cercetarea, dacă aş fi fost ales senator, aş fi avut timp să încep mandatul, să depun jurământul, să votez, să elaborez proiecte de legi, să iau cuvântul, bref, să exercit plenar funcţia.
Ce s-ar fi întâmplat dacă CNSAS m-ar fi găsit securist sau turnător ulterior?
Mă dădeau afară din Senat?
După ce demisionam, legile pe care le-aş fi votat între timp ar fi devenit caduce? Efectele lor nule? S-ar fi reluat votul?
Ce se întâmplă dacă judecătorii de la CAB apreciază că Băsescu a colaborat cu Securitatea, în sensul legii?
Tot ce-a făcut între timp, în calitate oficială, acoperit de patru adeverinţe care zic că n-a fost colaborator, devine nul, revenim la statu quo ante? Tot ce-a semnat, tot ce-a promulgat, tot ce-a hotărât Băse e ilegal?
Dar dacă peste patru ani CNSAS îi dă iar o adeverinţă că n-a colaborat?
• 6. Treburi făcute aiurea
O adeverinţă ar trebui să reflecte o realitate.
Uneori nu e posibil să garantezi irevocabil.
O hârtie de la doctor spune că n-ai sifilis sau TBC la momentul la care ai fost consultat şi ţi s-au făcut analizele.
Un certificat de cazier judiciar spune că n-ai comis infracţiuni până la momentul când ai solicitat actul.
După aceea, între timp, te poţi contamina sau poţi fi condamnat penal.
Cu adeverinţele pentru fapte consumate acum 30 de ani şi nereiterabile cum rămâne?
• 7. Dacă e câh, de ce mai încurajează Statul delaţiunea?
Am înţeles că e nasol să fii delator. Că e o anatemă care te marchează pe viaţă.
Bine, dacă e aşa, şi dacă tara denunţătului e o boală specifică regimurilor odioase, atunci Statul de Drept de ce încurajează delaţiunea?
De ce SRI pleacă urechea, de ce Fiscul îi recompensează pe pârâcioşi?
De ce Parchetele şi instanţele acordă înjumătăţirea limitelor pedepsei, celebrul articol 19, turnătorilor?
De ce CIA sau Interpol au pagini special rezervate reclamagiilor?
N-am vrut să fac apologia Securităţii, nici să-l disculp pe Traian Băsescu de o culpă pe care n-o cunosc în detaliile ei intestine.
Dar cred că trebuie să rămânem lucizi, că nu trebuie să schimbăm istoria de fiecare dată când se schimbă orânduirea.
Generaţia mea e ultima care a văzut regimul comunist de aproape, cu ochi matur, cu bune şi cu rele. Ultima care mai poate testimonia. Noi suntem cei de pe urmă martori oculari avizaţi.
Eu aveam 24 de ani şi jumătate la Revoluţie.
Oamenii mai tineri decât mine cu zece ani aveau 14 ani, n-au prins acele vremuri ca adulţi. Nu-şi amintesc decât frigiderul Fram, maidanul din spatele blocului şi lipsa ciocolatei. Acum sunt votanţii blazaţi ai PSD-ului o dată la două legislaturi.
Cei care au 30 de ani sunt tefelişti care cred ce se spune la televizor şi se manifestă sceptic doar atunci când Discovery îi mai abureşte cu o teorie nouă a conspiraţiei. Ei cred că avorturile se făceau ca-n "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", că procurorii erau ca-n "Balanţa" şi că securiştii smulgeau unghii în beciuri tot optul productiv.
Ăia mai mici, generaţia fiicei mele, habar n-au de nimic şi nici nu-i interesează. Dacă nu-i pe Twitter şi pe Instagram şi nu cântă Macanache despre ea, Securitatea nici n-a existat...
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Tare!
(mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2019, 00:40)
Cel putin un cititor va aprecia articolul la maxim: Base!
1.1. Am si eu fanii mei! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MA în data de 14.06.2019, 09:20)
Base, mama si functionarele de la SIF-uri...
2. Felicitari!
(mesaj trimis de marsyas în data de 14.06.2019, 00:53)
Nu te uita in gura rautaciosilor! Pesedei cu creierul mare mic, cititori de Click! si mai ales aia de-i tot dai in fapt cu ciolanii, cred ca si-au pus toti tehnocratii secretarele si soferii sa te injure pe net! Articolul e excelent! Ca si partea intai!
2.1. Multumesc! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ma în data de 14.06.2019, 09:22)
La ce bun sa scrii la ziar daca nu te injura nimeni?
3. fără titlu
(mesaj trimis de Titirca Inima Rea în data de 14.06.2019, 05:17)
Unde se gasesc Najib el Lakis si Bogdan Dragoi? Ultimul nu a fost infornator al Secu? Nu pot sa cred ca nu a fost. Cu asa ascendenta, nu avea cum sa stea pe dinafara. In curand o sa stea si pe dinauntru, intr-un loc zabrelit de unde va ciripi numai spre exterior.
3.1. Ma persiflati, ai? (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MA în data de 14.06.2019, 09:35)
Domnul Dragoi era pionier cind Securitatea si-a dat obstescul sfirsit, putea cel mult sa informeze comandantul de unitate ca un tovaras obisnuieste sa dea bomboane unei soaime a patriei... Habib sigur a fost obligat sa intre in detalii relativ la ce se birfea la iftar... Sa stiti ca n-am dezvoltat o obsesie pentru anumite subiecte si nici n-am de gind. Nu e grupul de la 1-4 (in curind si 5) singura entitatea sprijinita de vechiul strajer al ordinii socialiste...
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Titirca Inima Rea în data de 14.06.2019, 23:14)
Eu cred ca Dragoi sifona de la primele picaturi de lapte. A avut grija securistul de tac-su.
3.3. Ma revolta atribuirea calitatii de "sifonator"... (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de MA în data de 15.06.2019, 00:21)
... domnului Dragoi. Arat public ca, in opinia mea, domnul Bogdan Dragoi nu are acesta calitate, nici alte calitati...
4. Art 19, zis Iuda ?
(mesaj trimis de A politic în data de 14.06.2019, 06:55)
Bravo !
4.1. Iscariotul. (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MA în data de 14.06.2019, 09:39)
Mai e si Tadeul, un Iuda bun, vrednic, de incredere.
5. în lumea pe care o admirăm
(mesaj trimis de red în data de 14.06.2019, 07:57)
uneori ca boii, există o practică numită whistleblowing, despre care ştie tot corporatistul.
Evident că toţi cei care lucrează într-un domeniu cât de cât important, au fost instruiţi, au semnat că au luat la cunoştinţă şi îl folosesc.
Numai boii menţionaţi anterior plus cea mai mare parte din media, se miră, se revoltă, se opun.
5.1. Cele mai multe... (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de MA în data de 14.06.2019, 09:44)
... tare pe care noi le atribuim spatiului nostru necajit au fost descoperite sau inventate de altii, aiurea... Nu putem revendica paternitatea turnatoriei, asa cum nici spaga, traficul de influenta, manipularea sau preluarile ostile nu sint copilasii nostri ci ai Occidentului decadent. FBI, KGB, Mossad, Mukhabaratul n-or fi avut informatori? Politicienii si magnatii n-or fi dat cu subsemnatul?
6. De acord!
(mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2019, 09:59)
Trebuie sa incercam sa ramanem lucizi. Fara exagerari. Adevarul e intotdeauna undeva la mijloc
7. Un subiect greu si… periculos,
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 14.06.2019, 10:33)
mai ales… odata.
La fel cum condamnarea regimului burghezo-mosieresc era politica de stat a regimului post 1945, condamnarea regimului 1945-1989 este politica de stat a regimului actual. Pentru condamnare este folosita propaganda, cu tot ce are ea mai urit, cu toate atrocitatile ei… dezinformare, manipulare, minciuna cit cuprinde. Si propagandistii, aceste morse competente si lichidatori cu singe rece, sunt, in general, sunt niste oameni foarte zelosi si, putem sa spunem fara teama ca gresim, in stare de orice. Si din politica si propaganda ne alergem cu ce avem astazi, adica o ceata totala, in care omului obisnuit ii este greu, daca nu chiar imposibil sa deosebeasca adevarul de minciuna.
Abordarea unui asemenea subiect in anii 50 ai secolului trecut insemana sa fi declarat al poporului si foarte proabil ani grei de inchisoare. Nici azi o asemenea pozitie nu poate trece chiar netaxata sub o forma oarecare. Aparatorii zelosi, mai bine zis profitorii abjecti ai regimului actual, intilnind un asemenea caz, nu pot sa nu se intrebe, mai, ce-o fi cu omul asta, cind stim si suntem convinsi cu totii ca regimul communist a fost unul criminal, iar unealtele sale nu aveau cum sa fie altfel.
Desigur ca exagerarile, gen violarea femeilor pe toate ulitele patriei, trebuie scoase in evidenta si condamnate. O fi fost si asemenea barbarii, dar nu politica de sat si in proportie de masa. Iar faptuitorii puteau, la o adica, sa plateasca scump destrabalarea cu dusmancele de clasa.
Dar, a face din Securitate o institutie de tot risul mi se pare o gluma proasta. Oare sa nu fi auzit autorul de lupta de clasa, in care oponentul trebuia… nimicit, in cel mai bun caz facut inofensiv, prin reeducare, recuperare. Si lucrurile asta sau intimplat, nu exagerez, cu sutele de mii. Si s-au intimplat in principal in anii 50 ai secolului trecut, cu Securitatea in prim plan, ca doar ea era bartul inarmat al partidului, ma rog, unul dintre brate. Multi, foarte multi romani, cetateni ai tarii de toata isprava in timpul regimului socialist sau communist, ca nu mai stie nimeni ce a fost de fapt, pot depune marturie cazuri din familie.
Cit despre Basescu, ce-ar mai fi de zis? Omul n-are astimpar. Dar ce sa caute nocivul asta in structura de conducere a UE? Dupa cite nenorociri a dovedit ca poate face, este clar ca-i in stare nu numai sa ne faca in continuare de risul lumii, dar chiar sa faca praf Uniunea. Daca ticalosul nu intelege de vorba buna, trebuie impiedecat pe orice cale sa ajunga acolo.
In final, Basescu, in totalitatea lui, este o creatie scirboasa si nociva a Securatii, vechi si noi. Daca Securitatea a hotarit sa-l scoata din joc, foarte bine, ca altcineva nu-i instare sa faca acest lucru.
Si in finalul finalului, consider ca subiectul este foarte interesant, bine venit, indraznet, necesar. Daca vrem sa ne facem bine, demagogia trebuie combatuta, nu lasata sa zburde liber pe cimpiile patriei. Felicitari autorului!
7.1. Multumesc! (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de MA în data de 14.06.2019, 12:08)
Represaliile si demolarile de structuri pe care un sistem le intreprinde asupra reziduurilor celui anterior sint firesti si au o mare insemnatate didactica... Atita timp cit nu se taie cracile de sub oamenii care trebuie sa asigure continuitatea, functionalitatea sistemului prezent. Vinatoarea de vrajitoare scapata din friu blocheaza tot, economia, instititiile, aparatul. Unele represalii sint sterile sau chiar daunatoare. Diversiuni care costa scump. Cu Basescu nu prea inteleg care-i treaba. A fost protejat, s-a asigurat o imunitate restrinsa familiei, s-au negociat sacrificiile necesare pentru imagine. Dar cu conditia retragerii. Americanii nu l-au lasat din brate, a fost prea loial, primul partener roman de nadejde. Care a pus interesul lor mai presus de cel al propriei patrii. Basescu nu se retrage insa! Se baga in seama, vrea sa acceada in niste cercuri care nu erau pentru el. A fost reactivat? E parte dintr-un plan? A primit o noua misiune? Sau e de capul lui, se hazardeaza inafara ariei protejate, caz in care isi va rupe gitul?
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2019, 12:17)
Ma surprinde placut capacitatea de obiectivare a autorului in raport cu niste realitati pe care le-am trait si eu si pe care le confirm , in contrast cu subiectivitatea sa fata de aspectele prezentului .Memoria trecutului e mai fidela decat trairea prezentului ?
7.3. La ce va referiti? (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de MA în data de 14.06.2019, 12:24)
Sa stiti ca stradania de a fi obiectiv e aceeasi. Mi-am propus de mic sa nu ma las prada umorilor si sa nu cred nici ce mi se spune, nici ce-mi convine. Poate nu-mi iese intotdeauna, eu incerc dar asta nu inseamna ca reusesc mereu...
8. Maestre...
(mesaj trimis de Fan în data de 14.06.2019, 12:46)
...magnific tot, dar, mai ales... punctul 7 din articol. Bravos "generatie in blugi", as zice ... generatie de aur!
8.1. Sint flatat... (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de MA în data de 14.06.2019, 16:07)
De la generatia in blugi, la generatii cu din ce in ce mai multi blugi, pina la generatia cu foarte multi blugi si atit. Atit de multi incit numele marcilor ocupa toata memoria disponibila. Nu mai e loc pentru lectura.
9. Fantastic articol!
(mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2019, 19:04)
Si era sa-l ratez! Felicitari! Mazel tov!
9.1. Mazel... (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de MA în data de 14.06.2019, 19:22)
...tovule!
10. Antonescu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2019, 01:13)
Omul asta e fabulos, e genial! Il urmaresc de vreo zece ani dar inteleg ca a inceput sa se manifeste public la inceputul anilor '90. Scrie despre economie, politica, istorie, e orientalist, poet, compozitor, producator muzical, a fost in razboaie, a realizat documentare cultural-stiintifice, a facut reportaje de mare clasa. Sunt pe YouTube niste emisiuni cu el, pe la niste televiziuni obscure, de-ti sta mintea in loc, despre sarbatorile crestine, despre islam, despre mituri, emisiuni economice, videoclipuri, concerte produse de el. Cand vad ca il insulta semidoctii si parvenitii, imi vine sa pun mana pe par.
10.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2019, 12:53)
Fi serios ,pune direct mana pe pistol , c-asa-i traditia secolului 20 .Glumesc !
10.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2019, 13:53)
1) Mesajul de la 7.3,este O.K. Il impartasesc . 2) Ma refer la faptul ca ati acceptat si propagat - demonizarea lui Dragnea pentru o acuzatie de tot rasul pentru un om cu experienta de viata si cunostiintele pe care ,in mod indubitabil ,le aveti . Stiti bine ca " fapta "pentru care e , inprezent , in puscarie e moneda (marunta ) curenta in Romania , Franta ,(Chirac) si multe alte tari democratice .Poate dvs.stiti si alte acuzatii ,mai serioase decat marturia unui anonim ca l-a vazut inspectand un bloc din Navodari ,sau a altuia care l-a recunoscut pe o proprietate in Brazilia unde avea un aer ,asa,degajat ,de stapan al locului !Amintiti-va indemnul -cine stie ceva despre aceasta ,sa spuna acum ,sau sa taca in veci -citatul e aproximativ .P.S. De fapt ,ponegrirea pana la demonizare a sefilor PSD e politica constanta a dreptei ireductibile din Romania , calomniaza ,calomniaza ,ceva tot va ramane ! Daca nu poti sa urci ,macar sa spurci ,apud arghezi !
10.3. Mama! (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de MA în data de 15.06.2019, 14:19)
Te-am rugat sa nu mai dai din casa si nu ma mai pui in senzatii stinjenitoare fata de ceilalti copii!
10.4. Nimeni nu e de vina... (răspuns la opinia nr. 10.2)
(mesaj trimis de MA în data de 15.06.2019, 14:33)
Demonizarea lui Dragnea a fost determinata de el insusi. Am mai spus treaba asta, toate figurile publice ale prezentului care au tinut mortis sa dea cu tifla sistemului s-au constituit tinte, au oferit o miza. Justitia pedepseste pentru public. Faptasii nu ispasesc neaparat pentru o anume vina concreta. Pacatele sint la gramada. Unele, grave, ramin nesanctionate, altele, mai usoare, poate chiar inexistente, sint pretextele asupra carora se abat represalii in compensatie. Dragnea are pacatele lui, mari, reale si si le stie. A mers la puscarie inocent? Nastase a tras pentru termopane? Udrea pentru Gala Bute? Basescu pentru ce e mai vinovat, pentru matrapazlicurile de la Nana sau pentru disparitia flotei? Livache e demonul care bintuie de multi ani. Poate ca la auto da fe nu s-a rostit sentinta cea dreapta, dar cui ii pasa? Ideea e ca se va face scrum, odata cu latura persecutata, si latura venala. Ca sa fiu foarte clar: nu cred ca justitia asa trebuie sa functioneze, nu cred ca daraverile pentru care a fost condamnat Dragnea meritau a fi tratate aspru, sint convins ca Dragnea a savirsit fapte nasoale pentru care nu va plati niciodata. Raul pe care il fac liderii nostri e altul, major, nu meschinele privilegii necuvenite pe care si le iau. Din punctul meu de vedere, un conducator poate sa fure cu cite miini vrea, sa-si angajeze tot tribul, sa maninca kile de caviar la micul dejun si sa-si faca basca de aur. Dar sa lucreze, sa dea ceva in schimb, pe masura! Noi ne uitam la prostii, Ceausescu a fost impuscat ca avea sosete noi si robinete aurite iar Nicu fuma Assos si bea ness...
11. ?
(mesaj trimis de ?????? în data de 17.06.2019, 12:47)
Ăsta zice că membri PCR erau mai întâi educați "turnători", după care devind membri PCR activitatea lor nu mai era considerată "turnătorie", ?
11.1. de ce nu exista industrie (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de The Brute în data de 17.06.2019, 17:43)
fiindca meseia de turnator e detestata de opinia publica asemeni celei de bancher