EXCLUSIVITATE "Dezbaterea din timpul campaniilor electorale este esenţială pentru o democraţie"

Reporter: Aţi declarat că problema cu politica românească este că a învăţat toate lecţiile greşite de la SUA: "V-am învăţat tot ce ştiţi. Din păcate, v-am trimis o grămadă de consultanţi şi experţi care v-au învăţat să folosiţi campania negativă". Cum apreciaţi desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din România?

Mark Gitenstein: Continui să cred că acest gen de retorică este greşit. Dar, precum am spus şi atunci, sunt obişnuit cu mesajele negative de campanie, deoarece acestea sunt uzuale şi în campaniile desfăşurate în Statele Unite.

Aceasta este a doua campanie prezidenţială din România pe care am experimentat-o. În anul 2009, eram Ambasador al Statelor Unite, iar de data aceasta sunt un spectator interesat să vadă dezbateri constructive şi perspective pozitive pentru dezvoltarea României. Despre asta ar trebui să fie campania electorală: proiectele candidaţilor pentru ţară şi pentru români. La o scară mai redusă, e similar cu ce ar trebui să facă managementul numit al unei companii: să aducă valoare adăugată pentru acţionari. Românii, nu politicienii, sunt acţionarii acestei ţări, iar viitorul preşedinte ar trebui să aibă mereu în minte acest lucru.

Aceste alegeri sunt foarte importante, deoarece vor stabili direcţia pentru România în perioada următoare şi eu cred că oricine va câştiga turul al doilea va avea în faţă un mandat dificil. Din acest motiv, eu cred că românii ar trebui să cunoască programul viitorului preşedinte, iar pentru acest lucru cei doi candidaţi care se luptă în al doilea tur de scrutin ar trebui să folosească oportunitatea ca să comunice mai mult despre ce propun pentru ţară şi pentru cetăţeni, şi mai puţin ca să ducă o campanie negativă unul împotriva celuilalt.

În ceea ce priveşte rezultatul acestor alegeri, eu sunt sigur de un lucru: viitorul preşedinte al României trebuie să continue lupta împotriva corupţiei, să impună statul de drept şi independenţa justiţiei, să promoveze transparenţa şi practici mai bune de guvernanţă, toate acestea în beneficiul ţării. Aceste obiective vor consolida cu siguranţă democraţia şi vor întări încrederea cetăţenilor în instituţiile statului şi în politicienii care îmbrăţişează aceste valori, care fac România un loc şi mai sigur pentru investiţii, dezvoltând noi afaceri şi crescând nivelul de viaţă.

Reporter: Ce părere aveţi despre faptul că activitatea DNA a "luat faţa" campaniei efective, candidaţii prezentându-şi foarte puţin sau deloc proiectele pentru ţară?

Mark Gitenstein: Într-adevăr, nu a existat o dezbatere majoră pe durata campaniei, mai ales în ceea ce priveşte programele candidaţilor. Ar fi fost interesant să vedem o dezbatere între candidaţi înaintea primului tur. Sper ca acest tip de dezbatere să aibă loc înaintea ultimului tur de scrutin, deoarece alegătorii români merită să vadă ideile susţinute de fiecare candidat. Cred cu tărie că dezbaterea din timpul campaniilor electorale este esenţială pentru o democraţie. Dezbaterile prezidenţiale sunt obligatorii în orice democraţie dezvoltată şi eu sper că românii vor avea oportunitatea să vadă candidaţii în cadrul unei dezbateri în direct. În Statele Unite nu ne putem imagina o campanie fără astfel de confruntări în direct şi a fost aşa încă de la faimoasa dezbatere dintre John F. Kennedy şi Richard Nixon din 1960.

În ceea ce priveşte activitatea DNA, eforturile acesteia şi lupta împotriva corupţiei nu mai sunt o surpriză. Ea doar îşi face datoria. Am încredere că DNA va fi lăsată să îşi continue acţiunile indiferent de cine va fi câştigătorul alegerilor. DNA şi justiţia trebuie să fie independente de orice presiune politică, iar această garanţie face parte din consolidarea democraţiei în România. Aceasta pare să fie şi opinia cetăţenilor români deoarece, din cate ştiu, DNA beneficiază de un nivel ridicat de încredere din partea românilor. Separaţia puterilor este pilonul de bază al democraţiei şi orice blocaj din partea Parlamentului sau a Guvernului asupra activităţii judecătorilor, procurilor sau tribunalelor nu ar trebui tolerat.

Revenind la dezbaterea referitoare la proiectele care ar sprijini dezvoltarea României, aş recomanda ambilor candidaţi să citească raportul CEPA, "Romania's Tipping Point", un document realizat de către Grupul de Iniţiativă Romania - SUA sub coordonarea Centrului pentru Analiza Politicilor Europene, un ONG din SUA dedicat Europei Centrale şi de Est (vezi link http://cepa.org).

Precum am spus şi cu ocazia lansării raportului CEPA, sper că aceste alegeri vor reafirma angajamentul României faţă de democraţia liberală. Din păcate, România are exemple negative în două state cu care se învecinează. Corupţia şi un stat de drept slăbit au vulnerabilizat Ucraina în faţa Federaţiei Ruse. Primul Ministru al Ungariei spune că democraţia liberală este arhaică şi realizează acţiuni pentru a demonta arhitectura democratică a ţării sale. România trebuie să înveţe din aceste exemple şi trebuie să continue să îmbunătăţească democraţia ţării prin recunoaşterea faptului că un stat puternic nu se poate baza decât pe statul de drept, pe o administraţie şi politicieni incoruptibili, alături de practici de guvernanţă solide atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Dacă va proceda în acest sens, România poate deveni un model pentru Balcanii de Sud.

Sunt încrezător că ambii candidaţi împărtăşesc aceste principii şi din acest motiv le atrag atenţia asupra documentului CEPA, deoarece eu consider că acest document reprezintă un traseu bun de urmat pentru schimbarea şi dezvoltarea României. Practic, raportul CEPA oferă o serie de măsuri şi acţiuni pentru factorii de decizie din România, cu scopul final de a duce ţara la următorul nivel al democraţiei liberale, progres care va aduce oportunităţi foarte bune pentru actuala generaţie tânără din România. Ca să fiu direct, fără un stat de drept şi fără un mediu de afaceri dezvoltat tinerii nu vor rămâne în România.

Reporter: Aţi declarat că acordul de coabitare dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta reprezintă cea mai importantă schimbare survenită din 2012 până în prezent. Cum caracterizaţi acum evoluţia acestei "coabitări"?

Mark Gitenstein: "Coabitarea" a rezultat într-un consens referitor la "statul de drept" şi lupta împotriva corupţiei inclusiv prin numirea unui nou procuror şef al DNA. A fost un act între oameni de stat şi non-partizanat, care a stabilit clar că lupta împotriva corupţiei şi statul de drept trebuie să se afle deasupra politicii.

Reporter: Victor Ponta a declarat, recent: "Nu vreau să primim din nou ordine din afara ţării, de la PPE şi de la alţi indivizi care şi-au bătut joc de România şi în 2012 cum să trăim în România". Cum este primită o astfel de declaraţie peste hotare şi ce consecinţe diplomatice poate avea?

Mark Gitenstein: Nu mai exprim punctul de vedere al Statelor Unite, dar impresia mea este că americanii cred că România a facut progrese semnificative în aplicarea statului de drept, a transparenţei şi a luptei anticorupţie în ultimii 5 ani. România e văzută de către comunitatea noastră de securitate naţională ca un aliat crucial. Ne dorim ca această tendinţă să continue şi să se aprofundeze.

Reporter: Ce factori ar putea afecta parteneriatul special dintre România şi SUA? Aţi văzut deja unele derapaje la clasa politică sau dimpotrivă?

Mark Gitenstein: Parteneriatul dintre România şi SUA este strategic şi aş spune chiar permanent, atât timp cât cele două state îmbrăţisează aceleaşi valori democratice. SUA privesc România ca pe un partener privilegiat şi de încredere şi sunt convins că această atitudine nu se va schimba dacă România va continua să se îndrepte în aceeaşi direcţie. E ştiut deja ce e important pentru SUA să vadă în România şi m-am referit la aceste principii când am menţionat punctele slabe ale celor două ţări vecine. Statul de drept, independenţa justiţiei şi iniţiativele împotriva corupţiei sunt elemente obligatorii pentru ca România să menţină şi să îmbunătăţească, precum şi să extindă relaţia strategică bilaterală cu Statele Unite.

S-au făcut progrese, iar ele au fost menţionate în cele mai recente rapoarte MCV şi putem de asemenea trage o concluzie din activitatea productivă a DNA, ANI şi a tribunalelor. Există în continuare elemente care pot fi îmbunătăţite, desigur, şi sunt sigur că obiectivele luptei împotriva corupţiei şi pentru independenţa justiţiei vor fi atinse cu sprijinul partenerilor României, SUA şi UE.

Reporter: Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei i-a scris secretarului de Stat american Victoria Nuland, atrăgându-i atenţia asupra implicării dumneavoatră în cazul Microsoft. Cum comentaţi aceste acuzaţii?

Mark Gitenstein: Nu am fost implicat în investigaţia referitoare la Microsoft.

Reporter: Pe 10 decembrie 2013, aşa numita "marţe neagră", Parlamentul a vrut să treacă legea amnistiei şi graţierii. După această zi, autorităţile americane au trimis-o pe Victoria Nuland în România. Există pericolul să mai existe astfel de derapaje? Care credeţi că sunt modalităţile prin care pot fi împiedicate astfel de acţiuni?

Mark Gitenstein: Dacă astfel de derapaje se vor repeta depinde numai de clasa politică şi de poporul român. Statele Unite au monitorizat cu foarte mare atenţie acele evenimente din decembrie 2013 şi reprezentanţii săi în România şi-au exprimat dezamăgirea referitoare la ce s-a întâmplat. Nu cred că cineva poate oferi garanţii cu privire la mecanisme de prevenire a derapajelor de acest gen. Totul depinde de politicieni, ca ei să înţeleagă pericolul cauzat de astfel de acţiuni în slăbirea statului prin aşezarea unei categorii restrânse de indivizi favorizaţi deasupra statului de drept. SUA şi UE au un rol de jucat, însă poporul român este esenţial în astfel de situaţii. Dacă acesta va face din astfel de subiecte o tema în această campanie şi în cele care vor urma şi dacă politicienii îşi asumă să respecte aceste principii, aceasta este cea mai bună protecţie împotriva oricăror alte "derapaje".

Toate sondajele de opinie arată că românii văd corupţia ca pe o problemă majoră în România, în pofida criticilor constante din media pentru că susţin DNA. Din postura mea de membru în consiliul Fondului Proprietatea eu mai văd un motiv pentru care Statul de Drept şi lupta împotriva corupţiei ar trebui să fie o preocupare pentru români, mai ales pentru românii mai în vârstă. După cum am spus şi mai devreme, în lipsa acestuia şi în lipsa unui mediu de afaceri sigur şi lipsit de corupţie, tinerii români, copiii lor, pur şi simplu vor pleca în alte ţări din Vestul Europei, unde talentele le vor fi recunoscute nu datorită "legăturilor" pe care le au, ci pe baza meritelor.

La Fondul Proprietatea vorbim zilnic cu investitori semnificativi şi cu potenţiali investitori importanţi pentru România şi una din principalele întrebări ale lor este dacă România este predictibilă, transparentă şi lipsită de corupţie. În calitate de avocat care reprezintă potenţiali investitori, prima întrebare pe care o primesc este "Investiţia mea este în siguranţă?" De aceea, dovezile sunt incontestabile - cu cât mai multă transparenţă, cu cât sunt mai transparente şi mai împuternicite instituţiile statului, cu atât vor fi mai multe investiţii şi un nivel de trai mai ridicat. În concluzie, probabil aceasta este singura modalitate pentru a-i păstra pe "cei mai buni şi cei mai străluciţi" în România.

Reporter: Se spune că Victor Ponta are o politică orientată spre China şi Rusia, nu spre America. Cum comentaţi?

Mark Gitenstein: Nu comentez astfel de afirmaţii. Ce ştiu este că România are un parteneriat strategic cu Statele Unite şi că în contextul regional actual a sprijinit poziţiile pe care le-am adoptat cu privire la Federaţia Rusă. Nu am văzut nici o dovadă că acest lucru se va schimba. Sperăm că alegerile prezidenţiale vor reafirma acest lucru, dar asta depinde de poporul român.

Reporter: Este România o ţară sigură pentru amplasarea scutului antirachetă, în condiţiile scandalului Rusia-Ucraina?

Mark Gitenstein: Da. Decizia ca România să devină parte a programului de apărare anti-rachetă a avut sprijinul unanim al Senatului Romaniei! Acesta este un angajament esenţial al NATO şi SUA, conform Articolului V din Tratatul NATO (n.r. care oferă dreptul la apărare colectivă) şi această garanţie este bătută în piatră.

Reporter: Cum vedeţi măsurile Guvernului român din ultimul an? Ce decizii consideraţi că au fost pro-business şi care au afectat mediul de afaceri?

Mark Gitenstein: Printre măsurile care au ajutat mediul de afaceri aş aminti eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, care dă un impuls antreprenorilor să investească mai mult. De asemenea, scăderea CAS-ului la angajator cu 5 procente este o măsură care se poate dovedi benefică pentru mediul de afaceri şi pentru forţa de muncă, de asemenea, deoarece diminuarea CAS-ului pune la dispoziţia antreprenorilor sume suplimentare care pot fi folosite pentru investiţii sau pentru a creşte salariile.

La polul opus, anumite măsuri adoptate de Guvernul României anul acesta au avut un impact negativ asupra mediului de afaceri şi asupra economiei României. Un astfel de exemplu este taxa pe construcţii speciale. În calitate de acţionari minoritari în unele dintre cele mai importante companii de stat din România, noi, la Fondul Proprietatea, am observat în mod direct impactul negativ pe care această taxă l-a avut asupra rezultatelor financiare şi a investiţiilor planificate. O altă măsură care a avut un impact negativ asupra mediului de afaceri şi a economiei, sau, în cel mai bun caz, nu a avut efectele scontate, este introducerea accizei suplimentare la carburanţi. În pofida faptului că scopul declarat pentru introducerea acestei taxe a fost obţinerea de fonduri suplimentare pentru proiecte de infrastructură, se poate vedea că starea actuală a acestor proiecte este în mare măsură neschimbată comparativ cu situaţia dinaintea introducerii taxei. De asemenea, încasările la buget de pe urma introducerii acestei taxe nu se apropie deloc de estimările iniţiale, în contextul în care mediul de afaceri şi transportatorii de mărfuri, în special, au avertizat că această taxă nu va avea rezultatele aşteptate.

Per total, cererile mediului de afaceri sunt aceleaşi când vine vorba despre problemele cu care se confruntă în România: lipsa transparenţei şi a predictibilităţii, corupţie şi birocraţie care ia prea mult timp. Viitorul guvern va trebui să reformeze sistemul administraţiei publice pentru a schimba opinia comunităţii de afaceri şi pentru a fi pregătit să ofere sprijin investitorilor atunci când aceştia vor avea nevoie.

Reporter: Care este şansa de dezvoltare a României?

Mark Gitenstein: România este atractivă dintr-o perspectivă regională - are o cotă unică de impozitare de 16 procente atât pentru indivizi, cât şi pentru corporaţii. Problema este în potenţialele taxe suplimentare pe care companiile ar putea fi nevoite să le plătească. Acest lucru creează o lipsă de predictibilitate a sistemelor fiscal şi legislativ, ceea ce sperie investitorii. În acelaşi timp, noi credem că ar fi util pentru România să continue acordul cu FMI, însă această decizie va aparţine guvernului viitor.

În ceea ce priveşte dezvoltarea economică pe termen lung, eu cred că ar fi important pentru viitorul guvern să ia în considerare următoarele priorităţi:

- dezvoltarea susţinută a pieţei de capital locale şi în special integrarea acesteia cu pieţele internaţionale;

- implementarea standardelor adecvate de guvernanţă corporativă în întreprinderile de stat;

- continuarea programului de privatizări a întreprinderilor de stat prin listări pe bursa de valori (de exemplu Portul Constanţa, Aeroporturi Bucureşti, Salrom, Hidroelectrica, CE Oltenia etc.).

Dezvoltarea pieţei de capital locale este o oportunitate extraordinară pentru România. Beneficiile sunt evidente şi se reflectă în atragerea investiţiilor, care la rândul lor generează creştere economică, oportunităţi de angajare şi venituri la stat mai mari. O piaţă de capital în creştere va aduce de asemenea oportunităţi de finanţare pentru companiile private şi pentru proiectele acestora. Mai mult, o piaţă de capital transparentă reprezintă şi o alternativă pentru românii care sunt în căutarea unui randament mai bun decât cel pe care îl primesc la depozitele bancare.

Există o legătură directă între companiile de stat şi dezvoltarea pieţei de capital. Întreprinderile de stat încă reprezintă o povară pentru economia României şi importanţa lor nu ar trebui neglijată. Numărul de întreprinderi de stat din România este unul dintre cele mai mari din UE şi viitorul guvern ar trebui să ia în considerare implementarea unei strategii masive de privatizări transparente, folosind în primul rând piaţa de capital pentru a lista pachete de acţiuni întregi, majoritare sau minoritare, în funcţie de fiecare companie în parte.

Astfel, continuarea programului de IPO-uri şi SPO-uri (n.r. oferte publice iniţiale şi secundare) de către viitorul guvern este un impuls esenţial oferit Bursei de Valori Bucureşti pe drumul său către dobândirea statutului de piaţă emergentă. Toate IPO-urile de până acum au avut succes, iar guvernul ar trebui să continue modelul pe care l-au început listările Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz şi Electrica.

În ceea ce priveşte aceste trei linii de dezvoltare de luat în considerare de către guvern, bugetul de stat este cel care are cel mai mult de câştigat. Implementarea guvernanţei corporative atrage după sine rezultate financiare mai bune. Listarea întreprinderilor de stat ar putea aduce un preţ mai mare decât cel oferit de către investitori privaţi, iar guvernul poate menţine controlul dacă vinde numai un pachet minoritar. Mai mult, în urma listărilor, întreprinderile se vor concentra pe creşterea profiturilor şi îmbunătăţirea performanţei, ceea ce generează venituri suplimentare pentru bugetul de stat. Nu în ultimul rând, dezvoltarea pieţei de capital atrage mai mulţi investitori în România, facilitând dezvoltarea economiei.

Fondul Proprietatea a promovat aceste obiective tuturor membrilor relevanţi din guvernele ultimilor ani. Guvernul este factorul de decizie pentru aceste instrumente de creştere pe care eu le susţin pentru România, în timp ce bugetul statului şi românii vor fi beneficiarii rezultatelor dezvoltării economice. Rolul meu ca membru în Consiliul Reprezentanţilor Fondului Proprietatea este de a reprezenta interesele tuturor acţionarilor FP. Interesul guvernului este să aducă valoare adaugată pentru români, astfel că avem priorităţi similare. Să nu uităm că acţionarii Fondului Proprietatea nu sunt doar investitori instituţionali străini, ci şi peste 8000 de români care sunt acţionari direcţi, precum şi alte 6 milioane de români care sunt acţionari în mod indirect, prin intermediul fondurilor de pensii care investesc în FP.

Reporter: Fondul Proprietatea s-a plâns constant că implementarea ordonanţei privind guvernanţa corporativă la companiile de stat se face destul de lent. Cum priviţi dumneavoastră procesul de eficientizare a companiilor de stat?

Mark Gitenstein: Fondul Proprietatea a atras într-adevăr atenţia asupra implementării lente a OUG 109/2011 (n.r. privind managementul privat la comapniile de stat) şi a cerut în repetate rânduri o implementare mai bună şi adecvată a regulilor guvernanţei corporative în întreprinderile de stat. De asemenea, s-au înregistrat progrese vizibile precum numirea unor consilii de administraţie independente şi a unor manageri profesionişti în diverse întreprinderi de stat (Romgaz, Transelectrica), implementarea planurilor de opţiuni pe acţiuni pentru stimularea managementului la Transelectrica (la propunerea FP, când era acţionar în companie), care au dus la rezultate financiare mult îmbunătăţite pentru companie.

Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut şi spaţiu amplu pentru îmbunătăţire în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă în România, cum ar fi :

- Trebuie făcute îmbunătăţiri cu privire la procesul de selecţie a managerilor profesionişti la întreprinderile de stat, în special referitor la numirile făcute pe criterii politice şi, într-o anumită măsură, la o lipsă a continuităţii la nivelul managementului, deoarece există diverse exemple în care echipele de conducere au fost înlocuite la scurt timp după ce noi miniştri au fost numiţi.

- Una din zonele în care companiile de stat din România au de recuperat este modalitatea prin care managerii sunt stimulaţi - scheme clare de remunerare, cum sunt planurile de opţiuni pe acţiuni, trebuie să fie implementate pentru a obţine cea mai bună performanţă posibilă de la manageri.

- Creşterea gradului de transparenţă, prin publicarea rezultatelor financiare trimestriale.

În 2014 am observat o lipsă de progres în implementarea guvernanţei corporative, fără numiri semnificative la nivelul consiliilor de administraţie, însă cu schimbări controversate ale consiliilor care au fost numite anterior, conform OUG 109. Acum câteva luni, guvernul a încercat să transmită semnale cum că este interesat să revigoreze implementarea guvernanţei corporative prin formarea unei Comisii Interministeriale pentru Monitorizarea Implementării OUG 109/2011, o iniţiativă pe care noi, la FP, am salutat-o la acel moment. Din păcate, încă nu am văzut o activitate semnificativă a acestei comisii, deşi FP şi-a exprimat susţinerea pentru a sprijini această structură în activitatea sa, având în vedere poziţia noastră de acţionari minoritari în unele dintre cele mai importante întreprinderi de stat din România. Eu sunt de părere că experienţa Fondului Proprietatea în administrarea investiţiilor şi în implementarea celor mai bune practici în materie de guvernanţă corporativă în piaţa de capital, precum şi eforturile pe care le-am depus în ultimii trei ani pentru a supraveghea OUG 109, ar putea fi de folos acestei Comisii. Am speranţe mari pentru Ioan Rus (n.r. Ministrul Transporturilor), care conduce acest portofoliu şi cu care am avut conversaţii foarte bune pe aceste teme.

În orice caz, în ceea ce priveşte implementarea OUG 109, cred cu tărie că după alegeri viitorul guvern ar trebui să ia în considerare, de la începutul mandatului său, amendarea cadrului legislativ, pentru a implementa şi a îmbunătăţi cele mai bune practici de guvernanţă corporativă în toate întreprinderile de stat.

Reporter: Cum apreciaţi activitatea Coaliţiei pentru Dezvoltarea României?

Mark Gitenstein: Cred că activitatea Coaliţiei pentru Dezvoltarea României este lăudabilă. Coaliţia a contribuit cu succes la aducerea la cunoştinţa Guvernului a obstacolelor cu care se confruntă mediul de afaceri şi a colaborat eficient la elaborarea proiectului celor 8 bariere din piaţa de capital.

De asemenea, cred că existenţa Coaliţiei este foarte importantă şi sper ca dialogul să continue de asemenea şi cu guvernul viitor.

Ceea ce sper să văd în viitorul apropiat este ca guvernul să adopte unul dintre cele mai importante proiecte susţinute de Coaliţie, şi aici mă refer la proiectul de lege privind cele 8 bariere. Sper să văd acest proiect înaintat Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare cât mai curând posibil, deoarece conţinutul acestei iniţiative ar aduce multe îmbunătăţiri modului în care piaţa de capital locală funcţionează.

Reporter: Credeţi că Ioana Petrescu, Ministrul Finanţelor, şcolită la Harvard şi în universităţi americane, face o treabă bună la Ministerul Finanţelor, în condiţiile în care mediul de afaceri şi Consiliul Fiscal din România au numeroase critici la politicile sale (exemplu reducerea CAS, taxa pe stâlp etc)?

Mark Gitenstein: Cred că este foarte dificil să te ocupi de astfel de probleme într-un an electoral. Să vedem ce se va întâmpla după alegeri.

Reporter: Cum apreciaţi activitatea ASF în actuala structură?

Mark Gitenstein: Am observat ca în urma numirii unei noi echipe de conducere la ASF a existat interes real pentru dezvoltarea şi reformarea pieţei de capital din România. Proiectul STEAM (n.r. pentru promovarea pieţei de capital la statutul de piaţă emergentă) sau reglementările referitoare la GDR-uri (certificate globale de depozit) şi DI-uri (titluri de interes) sunt exemple clare în acest sens.

Viziunea noii conduceri ASF cu privire la pieţele de capital este să realizeze reforme fundamentale. În acest sens, este foarte bine că ASF şi-a stabilit ca proiect strategic promovarea pieţei de capital din România de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă, colaborând cu BVB pentru a îndeplini acest obiectiv. Un alt aspect al activităţii ASF care merită apreciat sunt acţiunile întreprinse pentru integrarea pieţei de capital locale în cadrul internaţional al valorilor mobiliare, pentru care instrumentele folosite în listările secundare şi infrastructura sunt esenţiale. A devenit mai uşor pentru investitorii internaţionali să obţină acces la piaţa de capital din România.

De asemenea, m-am bucurat să văd că noua conducere ASF a recunoscut poziţia FP şi importanţa sa pentru piaţa de capital din România, dând dovadă de susţinere pentru listarea secundară pe care plănuim să o realizăm la Londra, în luna decembrie.

Speram ca această tendinţă să continue şi să fie adoptată reglementarea privind DI-urile cât mai curând posibil, ceea ce ar da posibilitatea listărilor secundare ale companiilor private prin intermediul acestor instrumente.