EXCLUSIVITATE Marinel Burduja, SIF-urile şi o nouă bancă românească

O bancă cu capital autohton şi-ar putea face apariţia în sistemul bancar local, dominat în proporţie de peste 80% de instituţiile de credit cu capital străin.

Informaţiile din piaţă arată că iniţiativa i-ar aparţine domnului Marinel Burduja, fostul vicepreşedinte al Raiffeisen Bank, care s-ar afla în dis-cuţii cu Societăţile de Investiţii Financiare (SIF), având sprijinul Băncii Naţionale a României (BNR) pentru deschiderea unei bănci de investiţii autohtone.

"Este vorba despre o bancă de investiţii, cu o selecţie foarte riguroasă a plasamentelor, care să finanţeze companiile cu capital autohton", potrivit surselor noastre.

Ideea este să pună bazele unei instituţii de credit "pur românească", fără să fie preluate active de la alte bănci, ne-au precizat sursele citate, care au adăugat că, dacă ar fi vorba despre o preluare de active, atunci acestea ar trebui să fie performante, doar că în prezent nu sunt de vânzare astfel de active.

La baza înfiinţării băncii cu capital autohton a stat şi ideea preluării CEC Bank, unde statul este acţionar majoritar, dar această variantă a picat, susţin sursele noastre.

Zvonurile arată că discuţiile despre înfiinţarea instituţiei de credit cu capital autohton urmează să se poarte la nivel înalt, ajungând pe masa premierului Victor Ponta.

Contactat de ziarul "BURSA", Marinel Burduja ne-a declarat că nu este cazul, în prezent, pentru înfiinţarea unei bănci autohtone.

Domnia sa ne-a explicat: "Este visul oricărui bancher român să pună bazele unei bănci cu capital autohton. Acest lucru se va întâmpla la momentul oportun. Cred că este extrem de important ca, într-o bună zi, să fie prezent pe piaţa locală şi capitalul românesc. Acest lucru ar spori interesul investitorilor străini".

Bancherul a subliniat că nu ar trebui să existe un conflict între o bancă străină şi una locală, iar ceea ce ar trebui să le diferenţieze sunt calitatea serviciilor şi preţul.

Într-un interviu acordat în această vară ziarului "BURSA", Marinel Burduja a declarat că este important ca oamenii de afaceri români să aibă încredere să investească în propria ţară. Domnia sa a făcut referire, la acea dată, despre existenţa unui import de probleme la băncile mari, care cuprind şi ţara noastră, prin sis-temul de creditare, prin creşterea standardelor de risc şi implicit majorarea costului de refinanţare.

Reprezentanţii Societăţilor de Investiţii Financiare sunt de părere că iniţiativa lansării unei bănci cu capital autohton este lăudabilă, dar este foarte dificil de pus în practică, având în vedere contextul actual şi formalităţile care sunt de parcurs.

Ioan Cuzman, preşedintele SIF "Banat-Crişana", ne-a declarat că nu există o înţelegere clară între societatea pe care o reprezintă şi domnul Burduja, dar ne-a menţionat că au existat discuţii în trecut.

Domnia sa a subliniat că este foarte bine dacă se va înfiinţa o bancă cu capital românesc, dar nu este foarte simplu în contextul actual.

Costel Ceocea, preşedintele SIF "Moldova", ne-a precizat că nu are cunoştinţă despre o asemenea iniţiativă, adăugând că nu a fost contactat de nimeni şi nici nu a contactat pe cineva pentru a discuta despre acest lucru. "Noi (n.r. SIF Moldova) nu suntem implicaţi în aşa ceva", potrivit domnului Ceocea.

Domnia sa a făcut referire la faptul că au existat discuţii, în anii trecuţi, des-pre înfiinţarea unei bănci cu capital local, dar ne-a declarat că este greu de presupus că o asemenea iniţiativă, "lăudabilă", s-ar concretiza.

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a declarat, în această săptămâ-nă, că Banca Centrală a manifestat, înainte de criza din 2008, o atitudine excesiv de binevoitoare, o "bunăvoinţă benignă", faţă de băncile cu capital străin, uitând că acestea au o guvernanţă proprie, iar lupta pentru cote de piaţă poate genera ritmuri periculoase.

Importanţa capitalului autohton pentru sistemul bancar şi pentru economia locală a fost intens exprimată, încă din luna iulie, când bancherii şi oamenii de afaceri au declarat că este nevoie de o bancă cu capital autohton, orientată pe finanţarea companiilor locale, respinse tot mai des de băncile comerciale.

O astfel de bancă ar înţelege mai bine specificul economiei noastre şi ar concura cu subsidiarele băncilor străine care creditează, cu precădere investitorii străini, au precizat, la acea dată, bancherii şi oamenii de afaceri.

Chiar şi Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR, a declarat, tot în luna iulie: "Sufăr foarte mult, pentru că nu avem un sistem de bănci româneşti".

Băncile cu capital integral sau majoritar străin, inclusiv sucursalele instituţiilor de credit străine, au avut, anul trecut, o pondere de 83% în totalul activului sistemului bancar, potrivit Raportului Anual pe 2011, al BNR.

Instituţiile de credit cu cele mai mari participaţii la capitalul social al băncilor autohtone şi al sucursalelor băncilor străine proveneau, la finele anului 2011, din Grecia (22,9%), Austria (20,8%) şi Olanda (11,5%).