English
Reporter: Ce detalii ne puteţi oferi despre dosarul în care instanţa din Oradea a trimis întrebări la CJUE? În ce stadiu se află acesta şi ce vizează întrebările trimise?
Gheorghe Piperea: Este vorba despre o cerere de îngheţare a cursului leu/franc elveţian la nivelul acestuia din data semnării contractului. Printre altele, am invocat şi prezenţa în contract a unor clauze abuzive, mai ales a celor care stabilesc în sarcina exclusivă a consumatorului tot riscul valutar.
Dar, în plus, am acuzat şi faptul că acele contracte de adeziune (care nu dau posibilitatea consumatorului de a negocia) sunt rezultatul unor practici înşelătoare şi al încălcării obligaţiilor de informare stabilite de lege în sarcina băncii, precum şi faptul că au caracteristica unui produs financiar toxic, pus pe piaţă cu acordul BNR (de unde şi vinovăţia prin iradiere a acesteia pentru ruina acelor oameni).
Reporter: Cum apreciaţi observaţiile agentului nostru guvernamental pentru CJUE pe marginea contractelor de credit în cazul cărora au fost trimise întrebări la Curtea Europeană de Justiţie?
Gheorghe Piperea: Precizez că agentul guvernamental a răspuns afirmativ tuturor celor trei întrebări puse de noi pentru Curtea de la Luxembourg - că o clauză relativă la schimbul valutar nu face parte din preţul (remuneraţia) contractului şi, deci, că poate fi analizată de instanţa internă sub raportul caracterului abuziv, că repetarea în contract a unei norme legale supletive, aşa cum este aşa-numitul nominalism monetar, nu înseamnă că acel contract este "curăţat" de orice abuz (aşa cum, greşit, au statuat unele instanţe) şi că impunerea unui volum de plăţi în monenda în care îşi obţine debitorul veniturile disproporţionat faţă de cel contractat este un dezechilibru major. Opinia agentului guvernamental este un pic surprinzătoare, în raport de poziţia oficială a unor autorităţi române, dar cu atât mai valoroasă cu cât dă şi motivaţii suplimentare pentru ca aceste procese, în baza viitoarei interpretări obligatorii date de CJUE, să fie finalizate favorabil consumatorilor, adică victimelor abuzului şi ale practicilor înşelătoare.
Reporter: În răspunsul său, Răsvan Horaţiu Radu spune că "obligaţia de plată într-o moneda străină (aceeaşi în care a fost contractat împrumutul), în contextul atribuirii riscului privind variaţia cursului valutar în sarcina exclusivă a consumatorului, conduce la o situaţie incertă pentru consumator. Mai precis, costurile pe care acesta trebuie să le suporte ar putea creşte, aparent, fără o limită maximă, iar împrumutătorul nu are obligaţia de a furniza în schimb vreun serviciu". În acest context şi în condiţiile în care băncile susţin că nu aveau cum să estimeze cursul CHF, cum apreciaţi afirmaţiile bancherilor şi ale BNR potrivit cărora debitorii ar fi trebuit să ştie că francul elveţian nu este o monedă stabilă şi că aceste persoane nu aveau educaţie financiară?
Gheorghe Piperea: Practic, agentul guvernamental spune că aceste credite în CHF au fost concepute ca nişte contracte aleatorii (ceea ce înseamnă un fel de poker juridic), dar au fost vândute ca şi când ar fi fost contracte comutative - adică certe, predictibile, în care ambele părţi pot să ştie atât întinderea obligaţiilor, cât şi amplitudinea riscurilor pe care şi le asumă. Pentru o obligaţie de plată, practic indefinită, banca nu oferă şi nu va oferi nicio contraprestaţie. Evident, acest aspect este de natură să aprobe gravul dezechilibru între prestaţiile părţilor. Din această perspectivă, afirmaţiile băncilor cum că semnatarii acestor contracte de adeziune ar fi trebuit să ştie la ce se înhamă sunt complet neavenite. Mai mult, apărătorii băncilor nu prididesc să spună, de fiecare dată când sunt băgaţi în corzi cu acest argument, că băncile, sărăcuţele de ele, nu puteau prevedea devalorizarea CHF (notă bene: documentele, rapoartele şi studiile descoperite de noi între timp contrazic această afirmaţie; băncile ştiau sau trebuia să ştie că CHF este o monedă de refugiu pentru situaţii de criză şi, deci, se hiper-valorizează în aceste momente). Aşadar, ele, băncile, profesioniştii riscului, nu ştiau de risc, dar consumatorul, cel neinformat, needucat, cel dispreţuit tocmai pentru că nu a pus mâna să citească zecile de pagini ale contractului şi miile de pagini de documente oficiale şi de doctrina economică, ştia sau trebuia să ştie că CHF se va devaloriza. Nu-i aşa că-i minunat?
Reporter: Reprezentantul Guvernului nostru la CJUE apreciază că, "în cazul clauzelor contractuale precum cele în discuţie în litigiul de pe rolul instanţei de trimitere, cerinţă privind redactarea în mod clar şi inteligibil trebuie înţeleasă că impunând şi expunerea în mod transparent a consecinţelor care pot decurge din acestea şi a mecanismelor obligaţiei de rambursare a împrumutului, astfel încât consumatorul să poată evalua consecinţele economice ale prevederilor contractuale în ceea ce îl priveşte, inclusiv riscul de curs valutar". Consideraţi că respectivele contracte de credit, încheiate în perioada 2007-2008 îndeplinesc aceste cerinţe?
Gheorghe Piperea: Nu, şi nici nu aveau cum să îndeplinească aceste cerinţe. Nu au fost concepute pentru a fi transparente, ci pentru a fi prolixe şi, deci, pentru a se putea profita de confuzia creată. Sunt două motive în plus pentru care aceste cerinţe, în mod vinovat, nu au fost îndeplinite de cei care au pus pe piaţă aceste contracte: (i) sunt contracte de adeziune şi, în condiţiile în care lumea se grăbea sau era presată de ante-contractul de vânzare a apartamentului să ia creditul, nimeni nu mai avea timp să citească acel contract; câţi dintre noi, în caz de furtună sau de ploaie, verifică dacă umbrela e sigură şi arătoasă, câţi dintre noi şi-au dat seama că, pe vremea aceea cu soare, banca ne dădea acea umbrelă, iar când va fi venit ploaia, ne-o va lua? (ii) cei care s-au împrumutat în CHF erau clienţi de nişă, oameni cu salarii mici, care nu s-ar fi calificat pentru credite în euro şi care au fost îmbiaţi, ca la bazar sau ca în talcioc, să cumpere credite la mâna a doua, dar, aparent, la fel de bune ca acele creditele în euro şi, cu siguranţă, tot atât de scumpe; sunt consumatori care, cu 700 de lei salariu, luau credite de 70.000-80.000 de CHF şi nimeni nu îşi punea problema dacă vor avea de unde să plătească...
Reporter: Observaţiile redactate de reprezentantul Guvernului la CJUE mai arată că "inserarea de clauze privind asumarea întregului risc valutar de către una dintre părţi (consumatorul), fără a se prevedea mecanisme contractuale în sensul atenuării acestui risc, denotă crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, încă de la încheierea contractului. Faptul că împrejurarea ce reprezintă materializarea riscului se produce de abia la un moment ulterior şi se exprimă prin crearea unui dezechilibru între prestaţii nu înseamnă că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor nu există încă de la momentul încheierii contractului. (...) Rezultă din situaţia de fapt reţinută de instanţa de trimitere că banca avea posibilitatea de a face uz de variaţiile de pe piaţa valutară, ceea ce reprezintă un context riscant pentru consumator". Totuşi, în aceste condiţii, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Legea conversiei creditelor în CHF. Cum se împacă observaţiile făcute de domnul Horaţiu Radu cu sesizarea Guvernului Cioloş?
Gheorghe Piperea: Din câte înţeleg, sesizarea dlui Cioloş la CCR contra legii conversiei invocă textul de la art. 1 alin. 5 relativ la calitatea reglementării, principiul neretroactivităţii şi, respectiv, garanţia proprietăţii. Chestiunea la care a trebuit să dea răspuns România prin agentul guvernamental priveşte un proces, aflat pe rol, declanşat în baza unor legi în vigoare. De aceea, aparent, cele două poziţii oficiale nu se contrazic. Totuşi, se observă că agentul guvernamental român observă un lucru esenţial: materializarea riscului valutar, deşi există în germene încă de la data încheierii contractului, se produce ulterior, în executarea contractului şi poate continua până la finalizarea acestuia. Din acest punct de vedere, povestea cu retroactivitatea (invocată şi în cazul Legii dării în plată, dar respinsă de CCR) nu îşi mai are sensul. La fel, aşa zisa încălcare a proprietăţii devine o acuzaţie fără suport, întrucât o "proprietate" construită prin abuz nu poate fi garantată sau protejată de Statul român.
Reporter: În răspunsul Guvernului către CJUE se menţionează că francul elveţian "fluctuează pe piaţa bancară internaţională, în timp ce alte monede străine (euro) sunt corelate cu leul, ca urmare a protecţiei pe care Banca Naţională a României o oferă ratei de schimb valutar". În acelaşi timp, sesizarea făcută de Guvernul României la Curtea Constituţională contrazice aceste observaţii, apreciind că Legea conversiei creditelor contractate în CHF "încalcă principiul nediscriminării, având un caracter discriminatoriu faţă de consumatori/beneficiari persoane fizice care au contractat credite în lei sau alte valute". În ce postură este pusă ţara noastră de către Executiv, în condiţiile în care acesta se contrazice?
Gheorghe Piperea: În primul rând, Guvernul este în mod evident în eroare atunci când vorbeşte de această pretinsă discriminare. Aici contradicţia celor două poziţii oficiale este evidentă, nu mai poate fi coafată. În al doilea rând, pasajul citat de dumneavoastră relevă culpa gravă de apreciere şi de politică publică a altei autorităţi române: BNR. Precum observaţi, în contra tuturor celor susţinute până acum din poziţia de apărător al băncilor cu credite în CHF de şefimea BNR, agentul guvernamental al României susţine că doar cursul leu/euro a fost protejat de BNR, nu şi cursul franc elveţian/leu. De altfel, cursul CHF fluctuează pe piaţa interbancară şi de aceea el este periculos pentru debitori. Faptul că BNR nu a intervenit, nici măcar în ceasul al 12-lea, pentru a opri efectele distructive ale acestor contracte pe care le-a lăsat "la liber" în anii 2007-2008, denotă o enormă vinovăţie a celor care, (ne)vremelnic, conduc destinele acestei autorităţi, atât de înstăpânite pe viaţa noastră economică şi socială, dar atât de absentă din Constituţie.
Reporter: Cum comentaţi faptul că, deşi nici în observaţiile transmise CJUE şi nici în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale Guvernul nu menţionează nimic despre caracterul social al legii, premierul Dacian Cioloş a declarat, a doua zi după ce a trimis Legea conversiei la CCR, că problema ridicată de Executiv este caracterul social pe care această lege nu îl are, necesitând existenţa unui prag pentru soldul creditului?
Gheorghe Piperea: Cred că domnul Cioloş este fie victima unei neînţelegeri, fie capătul greşit al unei linii de comunicare publică. Legislaţia protecţiei consumatorilor, aşa cum este legea conversiei la cursul istoric a creditelor în CHF (care, de fapt, e un amendament la OUG nr. 50/2010 privind protecţia consumatorilor în contractele bancare) nu este o lege de protecţie socială. În realitate este vorba despre interesele economice ale consumatorilor, de drepturile lor abuzate, de pagubele suferite de ei cauzate de practici înşelătoare şi de comercializarea de produse financiare toxice. Din punctul acesta de vedere, între consumatori nu poate exista o diferenţă de tratament, indiferent de mărimea creditului sau de poziţia socială pe care o au. Iar consumatorii nu sunt nişte asistaţi social, care să aştepte ajutor de la stat, ci nişte debitori captivi ai unor contracte abuzive sau ai unor practici înşelătoare. Agentul guvernamental nu putea face o asemenea confuzie. Propaganda BNR şi lobby-ul bancar au deplasat discuţia într-o direcţie greşită, căci de aici a putut rezulta o reacţie de împotrivire a unei părţi a populaţiei care are adevărate idiosincrazii la măsuri de asistenţă socială. După ce s-a observat că există această reacţie idiosincratică (amplificată artificial de bloggeri, moderatori de talk-show-uri sponsorizate de bănci, ziarişti amicali cu băncile, dar auto-intitulaţi nepopulisti), povestea cu caracterul social al legilor de protective a consumatorilor a fost învăţată ca o poezie şi reprodusă de fiecare dată când trebuia combătută legea DIP, legea conversiei etc. Am văzut această mantră recitată chiar şi de profesori de economie la ASE şi care, luaţi la întrebări în emisiuni TV, recunosc pe loc că aceste legi nici nu alungă băncile din România, nici nu opresc investitorii să vină aici, dar poate fi de natură a da băncilor şi investitorilor nişte arme de probaţiune în eventuale litigii la ICSID. Din păcate, această poezie este repetată şi de guvern. Iar când în poziţii oficiale ale guvernului ni se atrage atenţia că băncile ar putea câştiga la ICSID, atunci e grav, căci oficiali ai statului român pot să se vadă în viitorul apropiat martori sau purtători ai unor "dovezi" de expropriere a investitorilor în România.
Reporter: Şi Polonia a trimis întrebări către CJUE. Care sunt observaţiile în cazul Poloniei pe subiect şi ce a răspuns Guvernul polonez CJUE?
Gheorghe Piperea: Şi mai surprizător este că Polonia a răspuns afirmativ la două dintre întrebările noastre, pe a treia lăsând-o fără răspuns. Spre exemplu, se arată că, în condiţiile în care împrumutatul suportă, conform contractului, tot riscul valutar, care constă în creşterea ratelor lunare cauzată de fluctuaţiile cursului, atunci aceste clauze de risc valutar nu numai că trebuie să fie analizate sub raportul caracterului abuziv, dar ele chiar "prezintă un risc sporit de abuz, care ar provoca un dezechilibru seminificativ [...] în detrimentul consumatorului".
Polonia susţine, în plus: "atunci când creditul a fost contractat în moneda străină în care împrumutatul nu obţine venituri, efectele pot consta în faptul că prestaţia consumatorului devine excesiv de oneroasă, comparativ cu momentul încheierii contractului, din cauza unor schimbări semnificative ale cursului de schimb valutar".
Reporter: Mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. "...caracterul social..." felicitari ziaristei !
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 04:06)
Un articol frumos pt mase, usor de citit, de inteles.
Intrebarea din citat face toti bani, asa ceva vreau sa observe un reporter(a) pt mine.
Corect riscul valutar trebuia impartit 50% banca si 50% omul nu 100% omul.
Ciolos a ramas in locul lui Bogdan Olteanu sa recite poezia bancilor, rusine pt asa ceva domule !
Obligatoriu trebuia sa dati nr.-le dosarelor din Polonia la Cjue, va rog sa le adaugati la articol, le citesc din scoarta-n scoarta.
Eram curios de nr de la Oradea si nr Cjue.
Nu ma asteptam sa fiu primul care comenteaza.
Multumesc anticipat.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 06:25)
Poate se pot da explicatii: De ce francul a suportat asa modificari.. Cineva nu raspunde de pretul francului elvetian?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 07:04)
Nu răspunde nimeni.
Problema nu e francul,problema e contractul în franci.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 07:07)
Ideal era sa nu existe acest risc,adică sa nu se vândă aceste produse.
Dacă s-au vândut totusi, culpa e a vânzătorului și tot el trebuie sa repare prejudiciile.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 07:09)
Sunt percheziții la camatarii din București și postacii bancilor or avea treabă.
1.5. Apropo de perchezitii... (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 07:25)
Eu auzisem ca urmeaza si in Cisnadie, intr-un dosar de inselaciune si fals in inscrisuri. Pentru binele unora sper sa fie doar un zvon dar, mai degraba, e ca-n postarile lui Turcescu:"tic-tac, tic-tac".
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 07:30)
Te-a pus cineva sa cumperi produsele alea? Sandu putea sa isi cumpere un apartament in Militari, nu tusea la 3 camere, asa cum stau multi si se incadra la un credit in lei. Dar daca a vrut vila aia in Chiajna ca sa stea ca "boierii" la curte nu s-a mai incadrat decat la franci. Deh, ce sa-i faci? "Boeria" se plateste.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 08:03)
E bună asta cu Turcescu.
Colonelul a dat-o cu tic-tac-ul până s-a eliberat în direct de toată povara livretului pe care-l ascundea înlăuntrul sufletului.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 08:05)
Au ajuns cu perchezitiilepeLamotesti, la gruparea infractionala camatareasca? Dragnea a desfiintat 102 taxe printre care si birul monopolului de la RAR, Registrul Auto, asa ca cineva trebuie sa apeleze iar la cunostinte pentru un loc intr-un birou incalzit.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Wlad în data de 03.11.2016, 08:34)
Pai si bancile si-au asumat riscul valutar: dacă francul se deprecia, intervenea majorararea dobânzilor, au riscat mult si ele săracele!
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de Wald în data de 03.11.2016, 08:52)
Japca in grup cu 4 clase.
1.11. Explicatie data de MAKE, in articol (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de BURSA 18.10.2016 în data de 03.11.2016, 09:12)
Panica declanşată de criza financiară, care a făcut ca monedele (şi aurul) să devină nisipuri mişcătoare, a orientat lumea spre plasamente în francul elveţian, considerat o monedă stabilă, aflată în mâinile sigure ale unui guvern înţelept şi experimentat.
Normal, afluxul de monedă straină, la schimb cu francul, a scumpit moneda elveţiană şi consecutiv, a lovit exporturile Elveţiei - swatchurile şi ciocolata.
Dar exporturile aduceau o proporţie de 70% din Produsul Intern al Elveţiei şi prin urmare, conducerea înţeleaptă şi experimentată a hotărât, în 2011, să stabilească un curs de schimb fix, de 1,2 euro, pentru francul elveţian.
Înţelepţii şi experimentaţii nu au prevăzut că asta va întări cererea de franci, presiune sub care au fost siliţi să procedeze la emisiuni suplimentare de monedă şi să se umple de rezervă în monedă străină, prin anul 2014, echivalentă cu o jumătate de trilion de euro.
Ceea ce este cam mult, în raport cu economia elveţiană, cam 70% din PIB.
Spre sfârşitul acelui an, în noiembrie, un Referendum a decis ca rezervele internaţionale să nu mai crească, urmare a temerii că emisiunea suplimentară de franci s-ar putea reflecta într-un val de hiperinflaţie; în plus, perspectiva ca Banca Centrală Europeană să emită monedă suplimentară, în cadrul programului de "relaxare cantitativă" a devenit sumbră pentru Banca Naţională a Elveţiei (SNB), făcând imposibilă menţinerea ratei fixe de schimb cu euro, dacă nu emite monedă în mod simetric; iar deprecierea permanentă a euro a creat probleme sufocante în schimburile comerciale elveţiene cu SUA şi India (ale căror monede se apreciaseră cu 12% şi respectiv 10%, în raport cu euro, de care francul elveţian era legat în paritate fixă).
Aceasta este, pe scurt, povestea dindărătul deciziei SNB să renunţe la paritatea fixă a francului elveţian cu moneda euro.
A urmat un tsunami financiar, măturând o bună parte din planeta financiară.
La noi, creditele în franci elveţieni fuseseră contractate iniţial, prin 2007, la cursul de 1,9 - 2,1 lei pentru un franc, iar paritatea se modificase dramatic, până în decembrie 2014, la 3,7 lei, pentru un franc; explozia francului elveţian din ianuarie 2015 a înălţat cursul la 4,1 - 4,3 lei.
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 09:25)
Curs de schimb fix de 1,2 al CHF? Si asta o zice cineva care da explicatii ;-) ? Dovada asta de ignoranta o da idolul camarilei de speculanti care rad de julien ca vorbeste de franc elvetian??? Mwahahaha! Curs de schimb fix....
1.13. trezirea ! (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de un guru în data de 03.11.2016, 09:55)
Pe tine daca cumperi carnati otraviti de la alimentara fara sa stii asta te pune cineva ? :) Carnatii otraviti nu trebuie vanduti !Asa si cu creditele chf !Clar ?
1.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 10:27)
Intre timp Ministerul de Finante a prelungit Prima Casa pe inca 5 ANI. Asa ca pentru Hadarean si alti speculanti de chirii sponsori GCCC vorba turcului:" ales bules gezen de parnos":))))))
1.15. Abuz (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de dan în data de 03.11.2016, 10:27)
Pai si cand francul s-a dublat de ce nu au scazut la jumatate marja de dobanda ? Din LACOMIE !!! In 2010m prin OG 50 in loc sa scada dobanda bancile, cu concursul ANPC, au pastrat acceasi dobanda. Daca procedau legal si corect dobanzile trebuiau sa scada mai mult de jumatate prin trecerea la indicele libor CHF, vezi raspunsul lui Cinteza : banca trece la indicele libor la care se adauga marja existenta in contract. Fiind marje mici de la zero la 2 si lobor-ul foarte mic arunci dobanda ajungea de la 6-7 pana la 1-2 la suta. Bancile au facut gura ca pierd mult din profit si le-a ajutat ANPC prin scrisoarea lui Cerbulescu catre ARB, deci nu prin LEGE ! Normal era atunci ca bancile sa negocieze cu clientul marja de dobanda si toata lumea era mai multumita , dar bancile au ales majorarea ILEGALA a profiturilor nu sa ajute clientii. CE AU SEMANAT ASTA CULEG !
1.16. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.15)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 11:09)
Pentru ca marja e fixa si e prinsa in contract, dobanda fiind variabila in functie de indicele de referinta, in timp ce cursul nu e parte a contractului, danut mama. Adica dobanda nu e fixata de banca ci de piata, indiferent ce ti se zice la seminariile de la Cisnadie ori sub umbrela de pe Lamotesti. Ai trecut de betisoarele inclinate la matematica? La citire la ce litera ati ajuns? Dooooh!
1.17. Bai desteptu pamantului.... (răspuns la opinia nr. 1.16)
(mesaj trimis de Cisnadia RULZ în data de 03.11.2016, 11:54)
...sunt contracte in care e scris NEGRU PE ALB ca marja bancii este ZERO. Mancati-as, cand va cere instanta handicapatilor din banca sa respecte CONTRACTUL FACUT DE EI, care e legea partilor. " ales bules gezen de parnos":))))))
1.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.12)
(mesaj trimis de Julien în data de 03.11.2016, 11:57)
Stimabile, te rog, eu am vorbit de franc francez. Esti dezinformat.
1.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.17)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 12:10)
Marja zero... doooh! In continuare nu intelegi nimic, traiesti in lumea ta, a celor "inselati de bancarzii camatari". Doooh.
De ce ar da vreodata o banca banii cu camata dar marja zero? E ca si cum ai crede ca un chiosc vinde marfa cu adaos zero fara sa-ti pui intrebarea de ce o face si cum isi acopera costurile. Doamne apara si pazeste de prostie!
1.20. Baiete ! (răspuns la opinia nr. 1.12)
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 16:17)
Daca tot ai comentat la 1 puteai sa precizezi Fara credit nr 2, asa din respect.
1.11 frumos!
1.21. domnu marja (răspuns la opinia nr. 1.19)
(mesaj trimis de anonimu pamantului în data de 03.11.2016, 16:20)
Vrei sa vezi contract in care scrie clar MARJA ZERO? `Doamne apara si pazeste de prostie!` - pe bancheri! Amin!
1.22. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Andrei în data de 04.11.2016, 20:40)
Habar nu ai ce vorbesti. Eu am luat credit in CHF, pentru ca doar pentru acesta ma calificam, ca sa-mi iau un apartament de 3 camere in Militari - Pacii. Asa ca nu mai scrie aiureli sa te afli in treaba, postacule.
1.23. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.22)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.11.2016, 21:53)
Te cheama Sandu cumva sau te-a pus pocaitul din Cisnadie la prestat si nu ai stiut ce sa bagi?
2. fără titlu
(mesaj trimis de Mircea în data de 03.11.2016, 07:13)
Ciolos joaca ca de obicei la mai multe capete dar vin alegerile si vor fi sanctionati
2.1. Desigur (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Eu în data de 03.11.2016, 14:49)
Pentru ca veni vorba de alegeri, dl Piperea a incaput pe vreo lista? Banuiesc ca nu pe la PNL, dar nu se stie niciodata.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 07:28)
Extraordinar!
4. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 07:30)
Magnific!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 07:34)
Pfuuu, tu n-ai nici cea mai vaga idee ce scrie acolo, dar cum esti cel mai rablagit si lingau postac scrii si tu acolo ca prostu' ca sa-ti iasa de-o tarie. Pentru tigari o cotonogesti pe aia batrana, saraca, sa-ti dea din pensie. Aici semeni cu seful tau din Cisnadie. Pe tine te intretine maica-ta, pe ala nevasta-sa.
4.2. cotonogim postaci (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Cisnadie Akbar în data de 03.11.2016, 16:21)
Vezi ce-nseamna sa fii mafiot? Baga mare, ca trece si conversia si nu-ti mai iei bistarii. N-ai randament, te-au facut `speculantii` :)))))))))))))))))))))))))))
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 16:29)
Speculanti financiar-imobiliari ajunsi sa cerseasca,cisnadioara, asta sunteti, moustache inrobita.
4.4. que pasa? (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de lamotesti akbar în data de 03.11.2016, 16:32)
CSF? NCSF, [Fragment eliminat, conform regulamentului]...
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 03.11.2016, 16:36)
[Mesaj eliminat, conform regulamentului.]
4.6. tot anonim fara cojones ai ramas (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de Huja în data de 03.11.2016, 16:50)
N-ai tu mutra de Cisnadioara. Mai baga, hai, sa-ti intre malaiu, poate-ti iei si tu vreo cabana in zona. Numa vezi sa nu dai ochii cu Popescu pe-acolo, c-ai pus-o garantat.
4.7. tot intretinut de nevasta ai ramas ! (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de Smith în data de 03.11.2016, 19:00)
mai mare rasul, tu mare sef de "debitori" sa stai cu ochii pe ce iti trimite muierea. Esti un ras [Fragment eliminat, conform regulamentului] :)))))
4.8. for Smith (răspuns la opinia nr. 4.7)
(mesaj trimis de Buie Loca în data de 04.11.2016, 09:20)
Auz, postacila, este ca esti rodul unui incest? Altfel nu se explica comportamentul matale deviant...
4.9. Ultima scuipare (răspuns la opinia nr. 4.8)
(mesaj trimis de Ewald în data de 04.11.2016, 11:29)
Zau? Si al matale cum e comportamentul???:))))) Incepe lumea sa te miroasa boss, vezi bine asta. Neagoe, Lungu si multi altii. Exact cum iti spuneam eu. Ma eog la D-zeu sa nu se prinda si nevasta-ta ca e mai profitabil sa isi gaseasca un barbat adevarat decat sa intretina o muhaia parazita ca tine, ca o sa ajungi cu mana-ntinsa pe la turistii de pe la cetate:))))
5. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 07:37)
Fabulos!
6. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 08:01)
Deosebit!
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 08:44)
N-am inteles titlul articolului!
Autoarele ar fi trebuit sa faca un rezumat introductiv in care sa arate in ce fel este tehnocratul Ciolos ipocrit si care sunt cele trei fete?!?
In rest Piperea repeta aceleasi lucruri pe care le tot spune de atata timp folosind mult prea multe cuvinte!
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 09:24)
Nu ai inteles titlul pentru ca probabil esti unul din cei comenteaza fara sa citeasca. Ba nu, sigur esti unul din aia, atata vreme cat ceri un rezumat introductiv care deja exista. Voila: "Deşi guvernul României trimisese către CJUE observaţii favorabile consumatorilor referitoare la creditele în franci elveţieni, premierul Cioloş a contestat legea conversiei creditelor în CHF, sesizând, recent, Curtea Constituţională asupra acesteia. Ipocrizia actualului guvern tehnocrat nu s-a oprit aici, întrucât, la o zi după sesizarea CCR, premierul a motivat public că legea conversiei nu are caracter social, deşi în textul transmis Curţii Constituţionale nu face referire la acest aspect".
7.2. vaaiii (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de un guru în data de 03.11.2016, 10:05)
Nu inteleg daca te-a obosit direct Piperea cu prea multe cuvinte sau ai mai citit ceva inainte ? :)))
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 19:25)
Istetule, Ciolos (guvernul ) a atacat legea pentru ca in forma finala i-au strecurat/profitau de ea si smenarii "imprumutati" cu milioane de franci ca sa construiasca "la gramada" si sa vanda altor imprumutati in franci elvetieni, la preturi "rezonabile" dpdv al profitului imens ce le revenea.
Deci, atacul n-are nimic cu clasa muncitoare; el vizeaza pe samsarii imobiliari.
Parca ati avea orbul gainii.
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 21:34)
Samsarii imobiliari de care amintesti nu sunt consumatori....ori n-ai inteles ori esti naiv si crezi orice. Asta nu sta in picioare.
Orbu gainii
7.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 23:31)
Rolul postacilor e să genereze confuzii, să lase impresia că adevărul e undeva la mijloc.
Băncile au escrocat.
7.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.11.2016, 21:53)
Corect, cei mai nenorociti fiind postacii GCCC condusi de pocait si de spagara de la RAR !
8. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 08:51)
Incredibil!
9. Lasati Justitia sa se pronunte.
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 08:55)
Clar articol ce cauta sa influenteze justitia.
Dar si articol cu caracter politic.
Ce cauta astea intr-un ziar economic, de cotatii BURSIERE, nu inteleg.
9.1. Ai vrea mata !... (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.11.2016, 09:33)
Ai vrea mata ! ...
Totusi, cotatiile bursiere nu-s subiect prea elevat pentru BURSA?
N-ar trebui ca acest ziar sa se limiteze la a publica, maximum, anunturi de mica publicitate, cum facea in 1990?
Dar, poate ca si asta ar fi prea mult...
Poate ca mai potrivit ar fi ca, zi de zi, BURSA sa apara cu toate paginile goale, ca sa nu influenteze justitia si sa fie clar ca nu are caracter politic.
Ai vrea mata!...
9.2. hahaha! (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de un guru în data de 03.11.2016, 10:01)
Ce am mai ras :))) Deci Bursa sa taca iar seminariile BNR cu judecatorii sa continue :))) Stiu ca esti fanul domnului Vasilescu dar nici creativitatea dumnealui nu poate umple totusi atatea rubrici cate are Bursa :))) Sa-l lasam sa se si odihneasca pt ca oricum publica aproape zilnic in nu stiu cate publicatii si are o varsta :)
9.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 11:25)
Te-am "prins" domnule Make.Nu te lasa intimidat de "unelte" si scrieti despre tot ce credeti ca ne intereseaza si influentaza.
Va deranjez cu altceva: am vazut ca organizati Gala Bursa - 2016, am vazut lista invitatilor si as dori sa ne bagati in seama si pe noi cititorii/postaci, sens in care eu v-as ruga/propune ca invitatul nostru sa fie maestrul The Brute, pe care il consider a fi cel mai prezent/influent si "colorat" din tagma.
Cred ca nu ar fi un efort prea mare.
Multumesc; succes si o gala pe cinste.
9.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 12:45)
dar ce vrei mata ,Make,cumva o buna informare a celor ce va citesc?Fii serios , te rad si curcile!
9.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 13:21)
Vrea loc de parcare gratuit in tot orasul de la Firea, a si facut cerere in sensul asta :-))))))
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 09:39)
Colosal!
10.1. se aude bine ecoul in cutia ta craniana? (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 10:46)
ca e populata doar cu cateva superlative. culca-te nu mai incurca locul...
11. asta da maiestrie
(mesaj trimis de ahmet în data de 03.11.2016, 10:35)
Sa redactezi prost niste legi fie o faci intentionat, fie habar nu ai ce ai scris se cheama maiestrie. Sa nu vezi 'golurile' din legile care le aperi si mai devremea le-ai scris e ca si cand nu vezi copacii de padure. De ce nu s-au bagat in lege toate chestiunile pt care acum e scandal? raspunsul legile nu treceau niciodata, asa mai facem niste teatru si balacareala pe bani bineinteles ai debitorilor si ramane cum am stabilit adica nemodificat prin partile esentiale.
11.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 10:47)
Ref. la pct.1.11. Si Elvetia poate sa faca cum vrea?
11.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11.1)
(mesaj trimis de ahmet în data de 03.11.2016, 11:13)
Pai cam da, cand esti la butoane poti da muzica cat de tare vrei.
12. Am nevoie de raspuns
(mesaj trimis de Relea în data de 03.11.2016, 11:03)
unde pot vedea si eu raspunsul dat de agentul guvernamental? ca l-asi folosi la procesul cu banca
13. De ce CHF si nu EUR?
(mesaj trimis de Dyogene în data de 03.11.2016, 11:15)
Faceti-ma sa inteleg o chestie. De ce imprumutatii in EUR sau USD nu ar beneficia de o lege asemanatoare? Multumesc.
13.1. pt ca nu vor ei, nu intelegi? (răspuns la opinia nr. 13)
(mesaj trimis de triogene în data de 03.11.2016, 15:14)
de ce nu s-ar aplica Shmita? cum amintea dl Make in terminus a quo.
14. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 11:51)
Exceptional!
15. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 03.11.2016, 12:06)
Daca o persoana ii imprumuta unui vecin o suma de bani, i se pare normal ca si el, cel care imprumuta sa suporte 50% din risc? Sau este problema celui care a imprumutat sa faca rost de bani de unde stie si sa ii returneze celui care i-a imprumutat? Doar pentru ca o banca se ocupa in mod profesionist de acordat credite ar trebui sa faca ca ea sa isi asume riscuri? Riscurile asumate de o banca pot pune in pericol depozitele altor persoane care si-au incredintat bancii acelei banci. Plus ca daca o banca da faliment, poate influenta mult mai multe persoane care nu au nicio vina. Cei care iau un imprumut nu trebuie sa fie specialisti in speculatii valutare, insa cei care iau împrumuturi in valute trebuie sa devina. Sau sa nu mai ia astfel de împrumuturi, mai ales când BNR tot anunta ca ele sunt foarte riscante si este bine sa fie evitate.
15.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 15)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 21:51)
Radu mamii, tu cate clase ai? Cei care isi pun banii la banci sunt protejati pana in limita a o suta mii euro (100.000). Te-ai bagat exact ca musca-n lapte. Vorbeste si nea Ion, ca e si el om!
16. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 13:04)
Mizerabil articol!
16.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 16)
(mesaj trimis de Cu credit în data de 03.11.2016, 13:23)
Siderant!
17. la vremuri noi , tot noi
(mesaj trimis de dacien în data de 03.11.2016, 13:36)
Tocmai m-am intors din oras. Puzderie de afise electorale PNL cu chipul lui ciolos. Ce tehnocrat mai e si asta ? Asta dupa ce i-a pus pe toti ministrii afiliati politic sa demisioneze.
17.1. Tehnocrapa Ponta! (răspuns la opinia nr. 17)
(mesaj trimis de Dyogene în data de 03.11.2016, 14:40)
Ti-e dor de afisele cu Ponta si gasca?
17.2. despre alde tariceanu ce zici? (răspuns la opinia nr. 17)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 15:43)
ca-si arata lucrarea dentara in toate intersectiile de mai bine de 30 zile, cand nici nu era campanie; nu a vazut nimeni ditamai bannere-le?
17.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 17.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 20:40)
De ce deschizi subiecte politice pe Bursa?
Ne este dor de primul tehnocrat al țării, unicul din ceea ce este și singurul din ce va putea fi.
A fost nevoie să moară oameni ca tehnocrația comunistă să recâștige puterea.
18. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 14:03)
Remarcabil!
19. fără titlu
(mesaj trimis de dada în data de 03.11.2016, 14:47)
Pe vremurile ..chf,,,am luat si eu EURO la cursul de 3.96...
Am de platit 25 de ani rate.....
Dati-mi si mie fratilor ..un mic favor...50% eu....50 % banca...
19.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19)
(mesaj trimis de Coltucus în data de 03.11.2016, 16:57)
Pt 50/50, mergi in instanta. N-ai alt argument pt creditarea in euroi.
20. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 16:20)
Un zahait mi-a furat semnatura !
20.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 20)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 16:31)
Bine ca nu ti-a dat credit in CHF, ca atunci chiar era grav :-))))
21. fără titlu
(mesaj trimis de Contract în data de 03.11.2016, 16:38)
Piperea are proeicte doar de ochii lumii si pentru a-si face publicitate. Sunt convins ca in cele din urma proiectul de lege pentru credite va fi un esec asa cum va fi un esec si OLT.... face doar reclama pentru compania de avocatura in rest lup in haine de oaie... credeti-ma!
21.1. domnul avocat Piperea nu are nicio vina la OLT (răspuns la opinia nr. 21)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.11.2016, 19:03)
acolo domnii Victor Ponta, Florin Georgescu, firmele Raiffeisen , KPMG au facut FIGURATIE, neobservand cum OLTCHIM a fost incarcat in 2008 cu 980 ...noua sute optzeci de milioane pierderi acumulate pe care le au realizat din condei...
21.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 21.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 19:29)
Citeste postul 9.3
21.3. e prea mult pentru mine, apreciez insa gestul (răspuns la opinia nr. 21.2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.11.2016, 23:01)
gala Bursa o traiesc in fiecare zi, mai precis incepand cu miezul noptii, atunci cand o noua aparitie editoriala ma face sa ma simt bine.
21.4. si marmota... (răspuns la opinia nr. 21.1)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 04.11.2016, 07:18)
Adica domnul Piperea nu stie ce-i aceea, insolventa?
Nu pupau un asemenea peste daca not erau prieteni cu cei enumerati de tine. Chiar nu are nicio vina domnul avocat Pipereala Oltchim, nu el a propus si dus la capat sechestrarea salariilor compensatorii ale disponibilizatilor? Ce sa mai spun? Ca fiecare cetatean a fost devalizat de cel putin 25 de euro prin aprobarea planului de reorganizare spre faliment? Ca nimeni nu raspunde civil si penal pentru sumele devalizate?
Cineva vorbea despre onoarea altora? Parca a premierului? Suntem in prezenta celebrei zicale: " hotul striga Hotii"...
21.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 21.4)
(mesaj trimis de Bedergiu în data de 04.11.2016, 22:03)
Antoane iar o arzi dubios? Iar te pune [fragment eliminat, conform regulamentului] sa scrii minciuni? Dar despre golaniile facute de idolul tau Piperea impreuna cu Mateut si cu restul gastii? Dar de faptul ca urecheatul a sarbatorit pe sestache cei 50 de ani ai combinatului pe 20 octombrie, in loc de 15 octombrie, 15 fiind ziua in care a luat fiinta cu ADEVARAT Oltchim, ce zici? De faptul ca golanul si-a pus gealatii la poarta hotelului unde a tinut chermeza ca nu cumva sa vina vreun muncitor pe acolo, cum e? De Munteanu si de Spiru, pusi de Piperea pe criterii de prietenii si spagi, vrei sa vorbim?
Nu mai manca rahat Antoane, ca e pacat de tine. Nu te mai lua dupa spurcaciunea aia din Cisnadie, ca asta asa trait toata viata, din minciuni, furt si boschetareala.
21.6. hehehe (răspuns la opinia nr. 21.5)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 05.11.2016, 00:39)
Cred ca citesti intr-o alta limba... aramaica? Ca sa termini cu etichetarile si insinuarile, intra pe pagina mea de facebook. O sa vezi ca ceea ce spui tu despre "onorabilul" insolvent spun si postez si eu.
In plus, eu ma lupt in instanta cu acest uzurpator. Tu o faci?
Ca la dat cu parerea o putem face toti...
Daca ai un rest de omenie, iti ceri scuze tot aici.
De fapt, daca-mi aduc aminte, ai mai facut-o de cateva ori ca raspuns la alte astfel de etichetari si insinuari la adresa mea. Devine o chestiune desueta... Pacat!
Energia si furia ta trebuia consumata constructiv. Eu asa incerc sa fac, si in cadrul grupului GCCC si in cazul Oltchim. Aceasta-i diferenta...
21.7. acesta-i numele meu real (răspuns la opinia nr. 21.5)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 05.11.2016, 01:04)
Am mai spus-o, o mai repet, asa ma cheama, Anton Paul, nu imi este rusine cu numele meu, nu l-am facut de rusine cu nimic, imi asum in mod public opiniile, pot dovedi ceea ce spun.
De asemenea, ma straduiesc sa nu fac rau nimanui, chiar daca mi-a facut rau acel "nimanui"... Faptul ca ii citezi pe Mateita, pe Mardare, pe cautatorul de tacamuri de aur imi da de gandit. Poate esti unul dintre cei care posteaza si pe petitia "Salvati Oltchim", forum pe care nu il mai frecventez de ceva vreme
Sunt satul de invective, etichetari, injurii!
22. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 17:52)
Orbitor! Ipocrizia e ilustrata foto cu fata juristului Piperea. Coplesitor!
22.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 22)
(mesaj trimis de raspuns ptr. 22 în data de 03.11.2016, 18:04)
Vezi ca esti in pana de idei, scrii prea putin si o sa refuze bancherii sa te plateasca pe ziua de azi. In plus, ar fi bine sa-l lasi pe Piperea in pace si sa te ocupi de subiect, sa arati cat de curate si cinstite sunt bancile din Romania, cum le spoliaza unii si cum vin cu cersetoria altii etc. etc. Hai, incearca sa scrii ceva logic si credibil, mai iei si tu un banut de un covrig.
22.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 22.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 19:08)
La noi nu e cu taierile ca la voi. La voi postacii GCCC e jale. Cum trece o zi in care spagara de RAR vede ca s-au strans prea putine "donatii" in contul de la ING, cum va taie din plata.
22.3. Ilogic si incredibil (răspuns la opinia nr. 22.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 19:39)
....arat ca in parc la noi bancile sunt destul de curate (in cazul in care nu sunt destul/foarte murdare) si sunt cinstite de toata acea lume pestrita care se aseaza pe ele cu obrazul din spate, iar ele saracele indura cuminti atmosfera (asa ca nu mai dati in banci, saracele de ele); unii le spoiaza (pe cele care nu sunt chiar curate ) si incredibil, misuna pe langa ele unii care iau cate un banut de un covrig.
23. fără titlu
(mesaj trimis de Fara credit în data de 03.11.2016, 22:15)
Neverosimil!
23.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 23)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2016, 23:23)
troll
24. un articol exceptional
(mesaj trimis de valentin în data de 04.11.2016, 21:06)
multumim pt articol, exceptional...