EXCLUSIVITATE UBS mizează pe acţiuni din zona euro şi Japonia şi recomandă reducerea ponderii obligaţiunilor

Banca elveţiană de investiţii UBS recomandă o alocare mai mare pe acţiuni, în special din zona euro şi Japonia, pe fondul unei reduceri a ponderii obligaţiunilor din portofolii.

"Ne plac acţiunile, ne plac zona euro şi Japonia, şi nu suntem prieteni cu Marea Britanie şi pieţele emergente", a spus Rolf Ganter, UBS Wealth Management Chief Investment Officer, săptămâna trecută, în cadrul unei întâlniri cu investitorii, la Bucureşti.

Domnia sa a continuat: "Cum finanţăm acest portofoliu? Evident, din partea de obligaţiuni a portofoliului, în special faimoasele obligaţiuni «doamna Merkel» (n.r titluri de stat germane), care nu oferă randamente pentru risc. Preferăm să ne uităm la obligaţiuni corporative şi titluri cu randamente ridicate din Europa".

Conform reprezentantului UBS, în decembrie 2013, banca a decis să scoată mărfurile din alocarea strategică a activelor. "Asta înseamnă că mărfurile nu trebuie să facă parte din portofolii şi cred că a fost decizia corectă", a spus domnul Ganter, adăugând: "Ca să înţelegem mai bine mărfurile, trebuie să spunem că China este responsabilă pentru aproximativ 40% din cererea de mărfuri. Când China încetineşte, vezi probleme în Australia şi în toate ţările exportatoare de mărfuri.

Am văzut că nici aurul nu este imun. Dacă SUA creşte dobânzile, ceea ce este o chestiune de timp, atunci va fi presiune pe aur".

În opinia analistului, "lumea nu se scufundă": "Da, am avut o perioadă de volatilitate în vară, dar pentru noi este clar că, pe termen lung, nu există alternativă la acţiuni, în special din zona euro şi Japonia, dar dacă vă orientaţi spre Japonia, atunci ar trebui să vă protejaţi de riscul valutar.

Pe partea de obligaţiuni, nu prea aveţi de unde alege. Rămâneţi pe obligaţiuni corporative. Adăugaţi puţin piper cu titluri europene cu randament ridicat, dacă sunteţi dispuşi. Pe partea de monede, diversificaţi-vă şi staţi departe de mărfuri".

Conform analistului citat, pieţele au crescut faţă de anul trecut, unul dintre motive fiind faptul că sunt disponibili foarte mulţi bani. Domnia sa a spus: "Băncile Centrale inundă piaţa cu bani. Domnul Draghi (n.r. Mario Draghi, preşedintele BCE) tipăreşte în jur de 60 de miliarde euro pe lună. Sunt mulţi bani, pieţele cresc, sus, sus, sus, lucrurile se îmbunătăţesc uşor, datoria guvernamentală creşte şi ea... Vă mai amintiţi că odată era un contract în Europa. Numele suna ceva de genul... «Maastricht»? Vă mai amintiţi de criteriile de la Maastricht? Mulţi îşi amintesc, în schimb politicienii şi bancherii centrali cred că nici nu mai ştiu să silabisească acest nume. Nu pot să înţeleg de ce 60%, limita de sus pentru îndatorare ca procent din PIB, nu este respectată decât de Elveţia şi România, iar din ţările din zona Euro nu e nici una care să o respecte.

Obligaţiunile guvernamentale s-au transformat din titluri cu profit fără risc în titluri cu risc fără profit. Acum, doamna Merkel plăteşte, pentru 10 ani, jumătate de procent, Guvernul elveţian chiar îţi ia jumătate de procent pe an.

Credem că, mai devreme sau mai târziu, dobânzile vor creşte, inflaţia va creşte, iar dacă asta se întâmplă, veţi pierde mulţi bani la poziţiile pe obligaţiuni".

Conform domnului Ganter, şi piaţa valutară a rămas volatilă. Domnia sa a spus: "Îmi place să mă dau în roller coaster, în parcul de distracţii. Sunt obişnuit cu asta şi când mă uit la pieţe. Dar un trezorier al unei corporaţii, care are miliarde în poziţii neacoperite, probabil devine nervos când vede această volatilitate.

Să vă dau un exemplu despre cum reacţionează companiile. Mercedes, de exemplu, a avut, anul trecut, 700 milioane de euro «vânt din faţă», adică monedele au fluctuat împotriva companiei, iar anul acesta va avea 1 miliard, «vânt din spate», datorită fluctuaţiilor «frumoase». Asta înseamnă că obţin 500-600 de euro profit mai mare per maşină, în acest an, sau în total un profit cu 15% mai mare numai datorită cursului. Nimeni nu trebuie să muncească mai mult sau mai tare".

Economiştii UBS au în vedere şi starea economiei.

"Dacă facem o comparaţie între Europa şi SUA, cea din urmă a accelerat, este la altitudinea de croazieră, nu mai accelerează, dar nici nu mai coboară", a explicat Rolf Ganter, adăugând: "Europa este încă în nori, are parte de turbulenţe, se chinuie, dar cel puţin accelerează, iar ce a fost mai rău a trecut, după părerea noastră. Avem economii în creştere, dar să nu uităm că pornim de la niveluri scăzute.

Ceea ce ne îngrijorează încă, în Europa, este rata şomajului.

În criză, rata şomajului a crescut, dar SUA s-a descurcat mult mai bine decât Europa, în reducerea sa. Desigur, te poţi întreba dacă cifrele sunt reale sau sunt manipulate. Dar ştiţi ce? Dacă toată lumea le manipulează, atunci le poţi compara. În SUA, FED a intervenit foarte rapid, în timp ce Europa discuta încă despre forma bananei sau mărimea mărului, în loc să vorbească despre cum să ajute oamenii să îşi găsească un loc de muncă.

Aceasta este o problemă structurală, ce trebuie rezolvată.

Dar, după cum vedeţi, am citit în ziare mult despre Grecia, citim despre oamenii care vin în Europa, dar nu am citit despre ce fac politicienii să aducă oamenii în câmpul muncii".

În opinia analistului, politicienii nu vor să se confrunte cu realitatea. Întrebat cum vede efectele politicii asupra pieţelor, domnul Ganter a spus: "Totul depinde de politică. Să ne uităm la Grecia. Cu toţii ştim, de mulţi ani, că are o problemă, dar politicienii nu vor să se confrunte cu realitatea. Mai degrabă mai devreme decât mai târziu, Grecia se va întoarce să mai ceară bani.

Politicienii nu au găsit o soluţie să alinieze toate dobânzile diferite existente în Europa. Este o mare dezordine care va mai dura câţiva ani. Dar pentru noi este clar că nu este ceva ce va dura la nesfârşit.

Fără să fie poziţia noastră oficială, ci oarecum neoficială, credem că, peste câţiva ani, zona euro va arăta diferit". Potrivit domnului Ganter, câteva ţări vor părăsi zona, pentru că vor realiza că nu are sens să fie acolo.