Execuţii pe nimicuri casnice

• Mii de companii mici sunt executate pentru datorii restante mărunte, însă măsura are efecte dramatice: contribuabilii îşi închid afacerea, iar statul se alege cu nimicuri, pe care mai trebuie să le şi depoziteze

Tot mai mulţi patroni de întreprinderi mici reclamă că sunt executaţi de către Fisc pentru datoriile pe care nu le mai pot onora către stat din cauza crizei. Unele dintre firme au datorii mărunte, dar statul neîndurător le scoate la vânzare tot ce le găseşte prin sedii: de la paturi, mese, scaune, până la saltele sau alte nimicuri.

Ziarele sunt pline de anunţuri în care Agenţia Naţională de Adminis-trare Fiscală scoate la licitaţie bunurile societăţilor, de la apartamente şi terenuri, până la maşini, calculatoare sau obiecte de mobilier.

Situaţia capătă aspecte tragi-comice: Administraţia Finanţelor Publice Băileşti vrea să scoată bani frumoşi pentru bugetul de stat prin vânzarea unei chiuvete din inox şi a unui pat extensibil cu saltea, cea de la Bacău consideră că poate acoperi datoriile firmei executate prin vânzarea unei truse de rame, iar cea de la Suceava anunţă vânzarea unei lăzi frigorifice, iar exemplele pot continua... Un fel de stat-găinar, care s-ar duce primăvara să confişte puii de gâscă din curtea gos-podăriilor care nu-şi pot plăti "fonciirea".

Desigur, în contextul constrângerilor bugetare, statul are dreptul să recurgă la executarea silită pentru recuperarea datoriilor, însă micii întreprinzători spun că ar trebui să înceapă cu marii datornici care dispun de active importante şi nu cu bunurile lor mobile din care nu ar obţine mai nimic.

Iar cifrele le dau dreptate micilor patroni: numai pe lista marilor datornici la bugetul de stat figurează 448 de companii ale căror datorii totale însumau, la data de 31 decembrie 2009, circa un miliard de euro.

• CNIPMMR: "Şansele unei firme executate silit să-şi mai revină sunt minime"

Pentru un patron de firmă executat silit şansele de relansare sunt minime, spun liderii organizaţiilor care le reprezintă interesele, aceştia avertizând că executarea micului întreprinzător capăta caracter de fenomen de masă.

"Avem de-a face cu un fenomen generalizat care, din cauza dificultăţilor bugetare se va accentua", ne-a declarat Florin Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijilocii din România (CNIPMMR).

Florin Pârvu ne-a mai explicat: "De cele mai multe ori, şansele unei mici întreprinderi să-şi mai revină după executarea silită sunt minime. O consecinţă a acestei măsuri este că acel patron executat silit va fi nevoit să-şi concedieze cei doi, trei angajaţi pe care i-a avut şi în cele din urmă să renunţe la afacere. Ce poate obţine statul din executarea unei societăţi cu capial social minim de 200 lei?".

Viceliderul CNIPMMR mai susţine că statul dă dovadă de caracter dis-criminator când recurge la procedura de executare silită, marile companii datoare, cu active importante, nefiind afectate în măsura în care doar cele mici au parte de tratamentul în forţă.

• Firmele îşi trag obloanele, înainte de forfetar

Nu în ultimul rând, Florin Pârvu mai atrage atenţia că oamenii de afaceri au apelat la refinanţări de la începutul anului pentru continuarea activităţii, pentru că aveau promisiunea statului că vor scăpa, la începutul lui 2010, de impozitul minim, prin transformarea acestuia în impozit forfetar doar pe anumite sectoare de activitate.

Cum acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum, mulţi dintre micii patroni care s-au împrumutat la bănci, la familie şi chiar la cămătari pentru continuarea activităţii se văd nevoiţi să tragă obloanele la afacere, situaţia unora fiind de-a dreptul disperată.

De altfel, impozitul minim a cauzat falimente pe bandă rulantă sau suspendarea activităţii a mii de companii. Ceea ce reduce din start baza de impozitare şi provoacă şomaj.

Cei care s-au împrumutat de la societăţile din grup, acţionari sau asociaţi, şi începuseră să-şi pună cât de cât afacerea pe roate au avut surpriza să constate că Guvernul intenţionează să reducă nivelul deductibil al dobânzilor pentru aceste împrumuturi de la 8%, la 6%, printr-un proiect de hotărâre, aflat în dezbatere publică, care modifică Codul Fiscal.

Reprezentanţii mediului de afaceri sunt împotriva acestui proiect, iar Guvernul spune că modificarea este necesară în condiţiile economice actuale.

• Specialiştii propun medierea fiscală

Juriştii consideră că statul face o mare greşeală când abuzează de executările silite împotriva mediului de afaceri, îndeosebi a micilor întreptinzători.

O parte dintre ei consideră că mai oportună ar fi reorganizarea judiciară a societăţilor, iar alţi experţi aduc în discuţie necesitatea aplicării şi în ţara noastră a medierii fiscale.

Zeno Sustac, avocat specializat în insolvenţă şi mediere (co-preşedinte al Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România), ne-a explicat ce presupune medierea fiscală: "Este un concept extrem de util în condiţiile actuale de criză, care nu este reglementat în legislaţia noastră, dar care se practică, spre exemplu, în alte ţări din UE şi chiar în Republica Moldova.

Prin medierea fiscală, persoanele fizice şi juridice şi organele statului, în prezenţa unui mediator, pot realiza, de comun acord, spre exemplu, un plan de eşalonare a datoriilor şi astfel să se evite executarea silită. Dacă pentru Fisc o reeşalonare a datoriilor nu înseamnă mare lucru, pentru un întreprinzător ea îl poate scoate din faliment sau îl poate ajuta să evite această stare".

Zeno Sustac conchide, afirmând că un stat civilizat are şi alternative la măsurile de constrângere a mediului de afaceri să-şi achite dările, nu doar executarea silită, care ar trebui să fie ultima pârghie folosită, tomai ca să nu-şi omoare contribuabilii.