Executivul îşi va asuma răspunderea pe Codul Muncii pe 8 martie

Ana Zidaru
Ziarul BURSA #Politică / 1 martie 2011

Executivul îşi va asuma răspunderea pe Codul Muncii pe 8 martie

Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament pe noul Cod al Muncii marţi, 8 martie, iar parlamentarii pot depune amendamente până vineri. Vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru, a declarat, ieri, citat de Mediafax: "S-a stabilit foaia de parcurs a angajării acestei răspunderi. S-a stabilit termen ca domnul prim-ministru să se prezinte în Parlament pe 8 martie, la ora 10.00. Până atunci, până vineri, la ora 20.00, se vor depune de către cei interesaţi amendamente". El a mai spus că, dacă se va depune moţiune de cenzură, documentul fiind în pregătire, probabil va fi stabilită o nouă foaie de parcurs pentru citirea moţiunii, pentru dezbaterea acesteia şi pentru vot. Chelaru a adăugat că nu au fost dis-cuţii deosebite cu privire la foaia de parcurs.

Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că proiectul de modificare a Codului Muncii, care a fost aprobat în cursul dimineţii de Guvern, a fost deja trimis Parlamentului, în vederea angajării răspunderii. Domnia sa a precizat că nu are emoţii în privinţa unei moţiuni de cenzură care ar putea fi depusă de opoziţie la asumarea răspunderii pe Codul Muncii.

Opoziţia şi-a anunţa intenţia de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, după angajarea răs-punderii.

Pedeapsa cu închisoarea pentru munca la negru

Guvernul a decis ca angajatorii care folosesc mai mult de 5 persoane fără contract de muncă să fie pedepsiţi cu 1-2 ani închisoare sau amendă penală, sistarea ajutoarelor şi fondurilor UE şi interzicerea participării la achiziţii publice, dar a redus cuantumul amenzii prevăzute în proiectul iniţial. Prevederile au fost introduse în proiectul de modificare a Codului Muncii aprobat, luni, de Guvern în vederea angajării răspunderii.

Prin acest document, Guvernul a stabilit ca angajatorii care primesc la muncă până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă să fie amendaţi cu 10.000 - 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. Sancţiunea este mai mică decât cea prevăzută în forma iniţială a proiectului, transmisă sindicatelor la sfârşitul săptămânii trecute, în care amenda era de 30.000 - 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei pentru angajatorii care primeau la muncă fără contract până la trei persoane.

În cazul angajatorilor care primesc la muncă mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă se va considera că aceştia comit o infracţiune şi vor fi sancţionaţi cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală. Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.

În cazul angajatorilor care folosesc munca la negru, instanţa de judecată poate dispune şi pierderea totală sau parţială a dreptului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la cinci ani, interzicerea dreptului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la cinci ani, recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, atribuite pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii, precum şi închiderea temporară sau definitivă a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

Noi prevederi pentru lucrul pe timp de noapte

Salariaţii care lucrează pe timp de noapte vor beneficia de un spor de 25% din salariul de bază, dar numai dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru. Noul Cod prevede că "salariaţii de noapte" beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.

Maxim trei contracte individuale succesive de muncă pe durată determinată

Angajatorii vor avea dreptul să încheie succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată, cu o perioadă maximă de 12 luni fiecare, contract ce poate fi însă prelungit după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect. Un contract individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări.

Proiectul Codului Muncii mai prevede, în forma adoptată de Guvern, că, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaris-tice pentru funcţiile de execuţie, dar şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

Guvernul a eliminat din proiectul Codului Muncii prevederea conform căreia angajatorii obligaţi să reducă sau să întrerupă temporar activitatea pot acorda salariaţilor concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului.

ACPR: Noul Cod al Muncii este modern, european

Noul Cod al Muncii este unul flexibil, modern, european şi se aplică şi muncitorilor români ce lucrează în Spania, Italia şi alte ţări, a declarat, ieri, Dan Matei Agathon, vicepreşedinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), citat de Agerpres. "Regret că acest Cod al Muncii nu a ieşit ca rezultat al dialogului social. Nu cred că prin Codul Muncii trebuie înfiinţate locuri de muncă. Acestea se înfiinţează prin investiţii. Codul Muncii trebuie să reglementeze relaţiile între angajat şi angajator, introducând prevederile Directivei 10 europene. Nemulţumirile noastre le-am rezolvat pe calea dialogului", a spus Agathon, adăugând că nemulţumiri legate de noul Cod al Muncii au existat din partea altor organizaţii patronale, precum Conpirom, sau UGIR 1903.

În opinia lui Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903, din cauza prevederilor noului Cod al Muncii, multe companii vor face angajări cu salariul minim pe economie, ce va fi stabilit de Guvern, făcând astfel concurenţă neloială angajatorilor corecţi.

Liviu Voinea: Codul Muncii nu va aduce locuri de muncă de pe piaţa neagră

Flexibilizarea pieţei muncii, aşa cum este ea propusă prin modificarea Codului Muncii, nu va aduce locuri de muncă de pe piaţa neagră, ci va duce la dispariţia multor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată şi înlocuirea lor cu contracte pe perioadă determinată, la dezavantajarea angajaţilor din rândul tinerilor şi al femeilor şi, probabil, la scăderea veniturilor bugetare, a declarat analistul economic Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), citat de Agerpres.

Domnia sa a explicat: "Este foarte adevărat că ponderea angajaţilor cu contracte temporare este mult mai mare în UE decât în România, ajungând până la 27% în Polonia şi la 15% ca medie europeană, faţă de 1,3% în România, dar ceea ce se spune mai puţin este că în respectivele state şi rata şomajului este mult mai mare decât în România, media europeană apropiindu-se de 10%, ceea ce demonstrează că o pondere mare a angajaţilor cu contracte temporare nu duce la scăderea şomajului, ci exact la situaţia opusă".

Revenind la posibilitatea apariţiei unor locuri de muncă nou create în urma măsurilor propuse de Codul Muncii, directorul executiv al GEA a subliniat că efectul măsurilor de flexibilizare adoptate în Germania şi Austria a fost scăderea numărului de locuri de muncă permanente şi creşterea celui de posturi pe perioadă determinată, în loc să aducă şomerii în rândul persoanelor ocupate.

Ionel Blănculescu: Codul Muncii ar putea flexibiliza piaţa muncii

România are o piaţă a muncii post-comunistă, iar adoptarea Codului Muncii este un pas înainte către un capitalism moral şi către aducerea, în termen de circa şase luni, a unui mare număr de locuri de muncă la vedere, a declarat, ieri, preşedintele firmei de consultanţă şi investigaţii financiare "Business Inteligence", Ionel Blănculescu, fost ministru-delegat pentru coordonarea autorităţilor de control, care a subliniat că îşi exprimă opiniile în calitate de angajator şi de reprezentant al mediului de afaceri.

În acest moment, în ţările dezvoltate ale Uniunii Europene se discută despre capitalism moral, dar trebuie să fie definită noţiunea de moralitate a afacerilor, a activităţilor economice, a subliniat domnul Blănculescu, care a explicat că "noul Cod al Muncii va funcţiona în baza prezumţiei de bună intenţie acordată angajatorului, nu a prezumţiei de rea credinţă. Ceea ce se întâmplă acum, în România, se întâmplă tocmai pe coordonata de prezumţie de rea credinţă".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb