Exemple de rele practici în instituţiile europene

Recentul scandal din Parlamentul European, în care este implicat vicepreşedintele Eva Kaili, demonstrează că instituţiile Uniunii Europene nu sunt imune la corupţie. În afara cazului Kali, majoritatea speţelor din ultimii zece ani implică utilizarea abuzivă a fondurilor UE (inclusiv nereguli atunci când banii nu au fost cheltuiţi conform regulilor instituţiilor). 

Cu toate acestea, Parlamentul European şi Comisia efectuează în mod obişnuit investigaţii interne asupra propriului personal. De-a lungul anilor, unele dintre aceste investigaţii au dus la condamnări şi pedepse cu închisoarea în instanţele naţionale pentru funcţionari acuzaţi de delapidare sau luare de mită. De exemplu, fostul europarlamentar al Partidului Independent al Regatului Unit (UKIP) Ashley Mote a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru cereri de cheltuieli frauduloase în valoare de aproape jumătate de milion de euro. 

Fostul europarlamentar sloven Zoran Thaler a fost condamnat de instanţele din Ljubljana la doi ani şi jumătate de închisoare, în urma implicării sale în scandalul "numerar pentru amendamente" din 2011, scandal declanşat în urma unui demers jurnalistic iniţiat pentru a demonstra corupţia deputaţilor europeni.

Printre cei care au fost inculpaţi în urma acestui demers s-a numărat şi deputatul european Adrian Severin (PSD/S&D), care a fost condamnat definitiv în 16 noiembrie 2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Conform deciziei instanţei supreme, în perioada decembrie 2010-martie 2011, Severin ar fi acceptat promisiunea a doi jurnalişti ai publicaţiei britanice Sunday Times de a primi 100.000 euro anual, în schimbul depunerii unor amendamente în comisia de specialitate a Parlamentului European din care deputatul nostru făcea parte. Adrian Severin a fost eliberat condiţionat în februarie 2018, după ce a executat un an şi trei luni din pedeapsa primită.

În scandalul respectiv, au mai fost implicaţi deputatul austriac Ernst Stasser, care a demisionat din Parlamentul European şi care a fost ulterior condamnat de instanţele din ţara sa, şi europarlamentarul spaniol Pablo Zalba Bidegain.

În ceea ce priveşte suspiciunile de corupţie din ultimii ani, menţionăm decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care a menţinut hotărârea Parlamentului European privind returnarea de către fostul europarlamentar francez Marine Le Pen a 300.000 euro, pe care politicianul i-ar fi cheltuit nelegal. Tot pentru aceeaşi faptă, în anul 2019 Parlamentul European a respins candidatura francezei Sylvie Goulard pentru un post de comisar european, politicianul respectiv devenind ulterior adjunctul guvernatorului de la Banque de France. 

Toate aceste situaţii de mai sus, la care se adaugă recentul caz al vicepreşedintelui Parlamentului European, Eva Kaili, care ar fi primit mai multe sute de mii de euro de la guvernul din Qatar, ridică semne de întrebare cu privire la actele adoptate de Legislativul UE. Semne de întrebare care se regăsesc şi în opinia publică, care, conform unui sondaj recent al Parlamentului European, consideră că risipa şi corupţia reprezintă cele mai mari îngrijorări ale cetăţenilor cu privire la calitatea activităţii instituţiilor eurppene.

Conform Centrului European pentru Reformă, corupţia reduce Produsul Inter Brut al Uniunii Europene cu sume cuprinse între 120 şi 990 miliarde euro anual, ceea ce arată că problema respectivă trebuie tratată serios, inclusiv în interiorul instituţiilor europene de la Bruxelles.

În acest context privind suspiciunile de corupţie la nivelul instituţiilor europene, amintim şi de recenta investigaţie deschisă în septembrie 2022 de Parchetul European cu privire la achiziţia comună a vaccinurilor anti-Covid, la nivelul Comisiei Europene, în perioada 2020-2022. Mai multe organizaţii neguvernamentale, o parte dintre deputaţii europeni, Ombudsmanul european şi Curtea Europeană de Conturi au reamintit în contextul acestei anchete despre mesajele schimbate pe WhatsApp, înainte de semnarea contractului cu compania Pfizer-BioNTech, între Ursula von der Leyen - preşedintele Comisiei Europene şi Albert Bourla - CEO-ul Pfizer, mesaje care ulterior au fost şterse de şefa instituţiei de la Bruxelles.

Eva Kaili, Vicepreşedintele Parlamentului European, a fost arestată preventiv şi dusă la închisoarea de maximă siguranţă, Saint-Gilles, din Bruxelles, deoarece ar fi primit mai multe sume de bani din partea guvernului din Qatar pentru a influenţa anumite decizii la nivelul UE. Procurorii au mai reţinut încă trei persoane printre care se numără şi fostul europarlamentar social-democrat italian Pierre Antonio Panzeri.

În cadrul anchetei, procurorii au efectuat o percheziţie domiciliară şi la casa europarlamentarului belgian Marc Tarabella, care nu a fost arestat şi care este vicepreşedinte al delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Peninsula Arabă şi copreşedinte al grupului sportiv al instituţiei. Procurorii susţin că printre suspecţi se numără şi Luca Visentini, secretarul general al Confederaţiei Sindicate Internaţionale, care, deşi a fost reţinut iniţial, a fost eliberat condiţionat.

Parchetul General din Belgia a declarat că suspectează de câteva luni că un stat din Golf, identificat de presa belgiană drept Qatar, a plătit sume mari de bani şi a oferit cadouri unor persoane influente din Parlamentul European.

În urma percheziţiilor, poliţiştii belgieni au confiscat 750.000 euro, telefoane mobile, computere şi câţiva terabytes de date.

La domiciliul Evei Kaili, pe lângă sumele de bani anchetatorii au mai găsit cadouri purtând semnătura ţării suspectate de corupţie : medalii sau alte obiecte de valoare oferite de Qatar. 

Un purtător de cuvânt al guvernului Qatar a declarat pentru AFP: "Nu cunoaştem niciun detaliu al unei investigaţii. Orice pretenţii de abatere din partea statului Qatar sunt grav dezinformate".Ţara "operează în deplină conformitate cu legile şi reglementările internaţionale", a adăugat el.

În urma reţinerii, Eva Kaili a fost suspendată din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European şi din grupul politic Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor din parlament. Ea a fost exclusă şi din partidul grec de centru-stânga, PASOK.

Relaţiile cu Orientul Mijlociu se numărau printre responsabilităţile Evei Kaili, în calitatea sa de vicepreşedinte al Parlamentului European. Într-un discurs susţinut luna trecută despre drepturile omului în timpul Cupei Mondiale de fotbal, Eva Kaili a numit Qatar ca "un stat lider în drepturile angajaţilori" şi a lăudat abolirea kafalei - un cadru legal folosit în mai multe state din Golf, pe care organizaţiile pentru drepturile omului îl compară cu sclavia modernă.

"Cupa Mondială din Qatar este dovada, de fapt, a modului în care diplomaţia sportivă poate realiza o transformare istorică a unei ţări cu reforme care au inspirat lumea arabă", a spus Eva Kaili, care i-a acuzat pe unii deputaţi europeni de agresiune şi discriminare împotriva Qatarului.