Dezastrul electoral din România din noiembrie a expus disfuncţionalităţi grave în instituţiile publice, afectând statul şi fundamentele democratice. Spre deosebire de alte ţări cu tendinţe suveraniste, România se confruntă cu vulnerabilităţi unice, dincolo de manipularea pe reţelele sociale.
La două luni după alegeri, întrebările esenţiale privind destabilizarea procesului electoral rămân nerezolvate, inclusiv cine a orchestrat acest incident şi de ce autorităţile nu au reuşit să răspundă prompt.
În loc să abordeze aceste probleme, statul şi clasa politică par să evite răspunderea şi să ascundă evenimentul. Riscul repetării dezastrului este semnificativ, în contextul alegerilor prezidenţiale amânate din mai.
Raportul include următoarele teme:
Ce a mers prost în întregul proces electoral şi ce se poate face pentru a recupera din încrederea în alegeri
Ce putem face cu mediul online, pornind de instrumentele legale disponibile
Cum este mai bine să joci în echipa europeană, şi nu cu Putin în domeniul energiei; legătura dintre energie şi propagandă
Acest raport îşi propune să clarifice succesiunea evenimentelor, să disece cauzele haosului electoral din 2024 şi să ofere câteva recomandări pentru a preveni repetarea situaţiei. O cronologie detaliată prezintă principalele evoluţii din cele trei luni fatidice, de la mijlocul lunii septembrie până în decembrie, împletite cu acţiunile întreprinse de EFOR în această perioadă. Raportul se încheie cu recomandări specifice pentru reforme urgente cu privire la fiecare temă, adresate autorităţilor - deşi faptul că vor fi aplicate cu bună credinţă, din păcate, este o presupunere eroică. Dincolo de fiasco-ul electoral, raportul analizează o serie de aspecte mai ample care evidenţiază deteriorarea gravă a guvernanţei în România. Aceste slăbiciuni structurale formează un fundal îngrijorător pentru procesul electoral şi sunt inextricabil legate de dezastrul fără precedent la care am asistat la sfârşitul anului 2024.
Opinia Cititorului