EXPERT ÎN SECURITATE EUROPEANĂ:  Este nevoie de clarificarea diviziunii muncii între UE şi NATO

Uniunea Europeană şi NATO ar trebui ca printr-o nouă declaraţie comună să-şi clarifice direcţiile de lucru şi de acţiune în domeniul apărării şi securităţii, conform Agerpres.

''Este nevoie de clarificarea diviziunii muncii între Uniunea Europeană şi NATO şi declaraţia comună care a reapărut recent pe masa discuţiilor ar trebui să clarifice acest lucru'', a declarat vineri, la Bruxelles, pentru AGERPRES, expertul în securitate europeană şi politici de apărare Mihai Sebastian Chihaia din cadrul ONG-ului European Policy Centre.

Declaraţia UE-NATO, care ar fi trebuit lansată acum mai bine de un an, a fost repusă pe tapet la o sesiune a reuniunii NATO pentru miniştrii apărării la care a participat şi Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell.

"Declaraţia iniţial a fost amânată pentru ianuarie-februarie anul acesta, iar apoi a început invazia rusă în Ucraina şi nu s-a mai aflat pe masa discuţiilor. A reapărut recent, în ultima întâlnire dintre secretarul general (al NATO n.r.) şi preşedinta Comisiei Europene, la sfârşit de septembrie. În urma întâlnirii, amândoi au spus, în declaraţii separate, că este nevoie de această declaraţie, care ar revitaliza cooperarea de la cel mai înalt nivel", a declarat analistul.

Mihai Sebastian Chihaia susţine că discuţiile despre securitate şi apărare în UE se poartă la Bruxelles de mai mulţi ani şi că o serie de iniţiative au luat avânt în această perioadă.

"Acum, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, este clar că e nevoie de aceste iniţiative, ca ele să poată fi folosite în practică, nu numai în teorie. Avem European Peace Facility, pe de o parte, şi Uniunea Europeană a demonstrat că nu este un instrument doar pe hârtie, el chiar este folosit în practică. Şi acum vedem şi necesitatea dezvoltării de capabilităţi tradiţionale de către UE", a spus el.

"Mai mult, pe lângă aceste lucruri, este nevoie şi de clarificarea diviziunii muncii între UE şi NATO. Eu cred că această declaraţie ar trebui să specifice clar care este diviziunea muncii între UE şi NATO. Evident, NATO se ocupă de apărarea europeană, dar UE poate contribui de exemplu în soluţionarea a diferite crize internaţionale. Dacă ne uităm în urmă, avem criza din Afganistan şi retragerea din Kabul. Acolo ar fi fost necesar un instrument, acea forţă de reacţie rapidă, Rapid Deployment Capacity, dacă ar fi existat în practică ea ar fi putut fi folosită acolo. Posibil să mai existe un caz pe viitor în Sahel. Probabil aceasta ar fi diviziunea muncii în opinia mea: Uniunea Europeană s-ar ocupa de crizele externe - cu personal şi militar, dar şi civil -, în timp ce NATO s-ar putea concentra numai pe apărarea tradiţională", a estimat expertul în securitate europeană şi politici de apărare.

Întrebat ce s-ar întâmpla cu apărarea europeană şi cooperarea în cadrul NATO dacă fostul preşedinte american Donald Trump ar reveni la putere, Chihaia a declarat că încă din timpul guvernării fostului lider republican s-a înregistrat un trend de susţinere a investiţiilor europene pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare.

"În ultimii ani vedem că americanii susţin UE să dezvolte aceste capabilităţi militare. Înainte, acum mai mulţi ani nu se întâmpla asta, SUA nu susţineau UE. Acum este un trend în care UE e susţinută şi această tendinţă teoretic ar trebui să continue. Asta s-a schimbat chiar din timpul administraţiei Trump, care a insistat în acest sens. Acum nu ştim ce va urma, dar sperăm ca această susţinere pentru UE să continue. Evident, cine ar putea veni la preşedinţie (la Washington n.e.) ar putea schimba această viziune. De aceea e nevoie ca acum UE să dezvolte cât mai repede aceste capabilităţi sau măcar să înceapă în anumite direcţii", a subliniat el.

În ceea ce priveşte Busola strategică, planul UE în domeniul apărării pe următorii zece ani, Chihaia a spus că aceasta conţine peste 50 de obiective şi multe dintre acestea sunt conectate la forţa de reacţie rapidă, care ar trebui să fie operaţională în 2025 şi să aibă până la 5.000 de soldaţi.

"Este unul din obiective, dar sunt şi altele care ajută această forţă, cum ar fi dezvoltarea de 'strategic enablers' /.../, cum ar fi drone, capacitate de ISR (Intelligence, Surveillance, Reconaissance). Sunt capabilităţi pe care UE nu le are şi am văzut exact în retragerea din Kabul că UE nu le deţine, pentru că a fost nevoie de SUA să aducă aceste capabilităţi. Sunt multe obiective acolo (în Busola strategică) care sunt legate de această forţă de reacţie rapidă. Dacă nu sunt avansate toate în acelaşi timp, dacă una din ele pică, atunci vor avea şi celelalte de suferit. De exemplu, dacă nu avem 'strategic enablers', nu putem să avem o forţă de reacţie rapidă care să funcţioneze la o capacitate de 100%", a spus expertul în securitate europeană.

Mihai Sebastian Chihaia a subliniat nevoia de sincronizare a tuturor obiectivelor şi de îndeplinire a lor conform calendarului prevăzut în busola strategică.

El a admis că au mai existat în trecut iniţiative, precum grupurile de luptă ale UE, care nu au devenit niciodată funcţionale, motiv pentru care există un scepticism referitor la capacitatea UE de realiza aceste lucruri.

''Deocamdată semnele sunt bune, însă este abia începutul. Această busolă strategică este doar un punct de plecare. Forţa de reacţie rapidă ar trebui să fie funcţională în 2025, dar celelalte capabilităţi trebuie să fie funcţionale până atunci. Şi cred că de prin 2023 ar trebui să fie efectuate şi exerciţiile pentru această forţă de reacţie rapidă. În concluzie toate ar trebui să fie sincronizate", a insistat el.

Întrebat care ar fi zonele cele mai vulnerabile în care ar trebui să se concentreze cooperarea UE-NATO în contextul conflictului din Ucraina, Mihai Chihaia a spus că acestea sunt "nenumărate".

"Am văzut cât de necesară este această cooperare între UE şi NATO şi ce se întâmplă atunci când ea lipseşte. Revin la retragerea din Afganistan, care nu a fost coordonată între aceste instituţii; chiar nu a fost coordonată nici la nivelul NATO, decât ca punct de informaţii, dacă nu mă înşel. Statele membre au dus greul evacuării şi fiecare avea propriul sistem. Evident, ele au cooperat între ele, dar nu a existat o cooperare la nivelul unui for", a observat Chihaia.

El a dat ca exemplu, printre altele, coordonarea producerii de armament şi achiziţiile comune de armament, după cum s-a văzut cel mai recent la ministeriala NATO, cu sistemul de apărare antiaeriană, unde statele împreună vor cumpăra sistemele care vor fi operaţionale pentru toate statele. Şi sunt multe alte domenii, chiar şi schimbările climatice, domenii care ţin de securitatea soft. Apoi mai sunt energia, protecţia infrastructurilor critice. ''Am văzut după atacurile din Marea Baltică asupra Nord Stream cât de importantă este protecţia infrastructurii critice din mare. Am văzut chiar la nivelul UE că au fost surprinşi europenii că acest lucru chiar se poate întâmpla", a semnalat expertul.

Printre alte domenii de cooperare, a mai menţionat planificarea strategică, securitatea maritimă, combaterea dezinformării, unde există deja un nivel de cooperare, dar se poate face mai mult.