EXPERŢI ANGAJAŢI DE ONG-URI Acordurile petroliere acordate pentru gazele de şist sunt ilegale

Acordurile petroliere de explorare - dezvoltare - exploatare a gazelor de şist aprobate pentru Chevron sunt în afara Legii Petrolului şi, deci, sunt ilegale, arată raportul unei comisii de experţi, angajate de Asociaţia Alma-Ro şi de Coaliţia pentru Mediu. Comisia a realizat, la finele anului trecut, audieri publice, care au fost finanţate şi de Fundaţia pentru Parteneriat şi CEE Trust. Comisia consideră că aceste acorduri trebuie anulate şi susţine că Guvernul trebuie să sus-ţină în Parlament proiectul de lege privind interzicerea în ţara noastră a folosirii metodei fracturării hidraulice a rocilor în explorarea şi exploatarea hidrocarburilor.

Dorin Cojocaru, director general în cadrul Autorităţii Naţionale Pentru Resurse Minerale (ANRM), care acordă licenţele petroliere, a declarat pentru ziarul BURSA: "Aceste acorduri date Chevron nu sunt ilegale şi respectă Legea Petrolului, care se referă la gaze naturale în general. Mai multe ONG-uri au acţionat ANRM în judecată pe motiv că aceste acorduri sunt ilegale. ANRM a câştigat procesele în prima etapă, iar ONG-urile vor face recurs. ANRM a primit, recent, granturi europene pentru a informa populaţia despre ce înseamnă exploatarea gazelor de şist".

Raportul experţilor arată că, potrivit Legii Petrolului, gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat. În licenţele acordate Chevron, este stipulat că acordul petrolier vizează gazele naturale şi gazele neconvenţionale, fapt care a determinat comisia să concluzioneze că acordurile sunt ilegale şi că legis-laţia noastră nu reglementează domeniul gazelor de şist.

Dorin Cojocaru a susţinut, ieri, într-o dezbatere organizată de fundaţia Facias pe tema gazelor de şist, că gazele neconvenţionale reprezintă o denumire improprie şi că tot gaze naturale sunt: "Româ-nia nu are cum să ştie care sunt resursele sale de gaze de şist pentru că nu au fost făcute explorări. Fără aceste explorări nu putem şti dacă resursele sunt suficient de mari pentru a fi exploatate, care este metoda potrivită exploatării, care sunt problemele de mediu şi avantajele şi dezavantajele. Explorarea durează minim cinci ani şi presupune studii seismice, sondare verticală, după care se trece la fracturare, dar pe sonde de testare. Abia apoi, după obţinerea rezultatelor, se trece la forarea sondelor orizontale. Activităţile de explorare nu sunt un pericol pentru populaţie".

Domnul Cojocaru a subliniat că ţara noastră are legislaţia de mediu necesară avizării, monitorizării şi urmăririi exploa-tărilor de gaze de şist. Sondele sunt realizate la o adâncime mai mare de 3.000 de metri, iar exploatările nu vor avea loc în apropierea oraşelor şi nici nu vor afecta pânza de apă freatică, deşi fracturarea presupune injecţia unor substanţe chimice periculoase în sol. Reprezentantul ANRM susţine că sondele sunt cimentate şi nu permit infiltrarea substanţelor chimice în sol. Domnia sa mai susţine că exploatarea resurselor convenţionale de gaze şi petrol implică utilizarea de substanţe toxice, unele similare cu cele din exploatarea gazelor de şist, şi că operaţiunile de extragere a resurselor petroliere nu a pus în pericol sănătatea oamenilor.

Aceste declaraţii i-au inflamat pe reprezentanţii societăţii civile din zona Moldovei, a Dobrogei şi Bihorului, pe unii parlamentari din zonele respective şi pe reprezentanţii ONG-urilor, prezenţi la dezbaterea de ieri, care au cerut insis-tent interzicerea exploatării gazelor de şist şi nu acceptă nici derularea activităţilor de explorare.

Deputatul Adrian Solomon, care a iniţiat proiectul de lege privind interzicerea exploatării gazelor de şist i-a replicat oficialului ANRM: "Dacă exploa-tarea gazelor de şist nu este periculoasă, să meargă la dumneata acasă să foreze, nu să vină la noi, la Bârlad. Experienţa din SUA ne arată că apa şi populaţia din zonele de exploatare au de suferit şi că substanţele toxice nu sunt recuperate din sol. Gazul de şist poate să mai aştepte, că tot a stat sute de ani în pământ. Înţeleg că Exxon a anunţat că în doi ani va fi disponibilă o tehnologie curată de fracturare (n.r. informaţia a fost inclusă în raportul comisiei de experţi), care permite extragerea gazului în siguranţă. De ce să nu aşteptăm. Autorităţile noastre nu sunt în stare să monitorizeze acest tip de exploatări şi nu pot să prevină poluările".

Comisia de experţi susţine că ţara noas-tră este dezavantajată de sistemul exploatării resurselor bazat pe taxa de concesiune şi că sistemul vechi, de împărţire a producţiei, ne aducea mai multe beneficii. Legea actuală a Petrolului prevede că resursele concesionate nu aparţin statului, ci firmelor private, care dispun de ele cum doresc. "Astfel, degea-ba flutură susţinătorii gazelor de şist stindardul independenţei energetice. Companiile străine vând gazul unde şi cum doresc, la ce preţ doresc, iar România trebuie să cumpeze aceste gaze, deşi resursele îi aparţin", au spus mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile.

Guvernul Ponta II susţine explorarea şi exploatarea gazelor de şist, cu condiţia respectării cerinţelor de mediu.