Recrutare, teambuilding, comunicare internă, recunoaştere, well-being, employer branding - sunt câteva dintre conceptele care au definit piaţa muncii în ultimul deceniu, arată o analiză a Exploratist, companie locală de employee experience, cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate. Totodată, printre schimbările notabile, accelerate de pandemie, se numără mutarea celor mai multe procese specifice HR în online, o eficientizare a costurilor şi o redistribuire a bugetelor către concepte noi precum employee experience - strategie integrată şi well-being, trenduri care au marcat ultimii ani şi conturează parcursul angajatului în companie şi în anii următori, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, în 10 ani de activitate, Exploratist a dezvoltat peste 700 de proiecte cu peste 100.000 de beneficiari din 100 de companii româneşti şi multinaţionale. Astfel, analizând cei 10 ani de activitate, prin prisma celor peste 150 de soluţii implementate, Exploratist a extras cele 10 concepte care au marcat ultimul deceniu din perspectiva HR: recrutare şi induction, teambuilding, training, managementul performanţei, comunicarea internă, recognition, learning and development, onboarding, well-being şi employer branding.
În urmă cu 10 ani, focusul în aria HR era recrutarea, ca proces de sine stătător. Companiile erau concentrate pe identificarea şi atragerea celor mai buni profesionişti. Procesul urmărea evaluarea CV-urilor din perspectiva deprinderilor de profesionist ale candidatului, alături de calităţile soft, dacă era vorba despre ocuparea unui job managerial, explică Silviu Andrei Petran, managing director Exploratist. Complementar recrutării era procesul de induction, o familiarizare rapidă cu organizaţia. Resursele erau orientate către standardizare.
Recrutarea în 2021 se face adesea online ori printr-un proces hibrid, pe fondul pandemiei care a schimbat regulile angajării. Resursele alocate acestei etape sunt doar o parte din întregul proces de extindere a unei echipe, iar acţiuni precum welcome-kit-ul (mapa de introducere în cultura organizaţională) şi workshopul de induction au devenit onboarding, un proces de integrare complex şi customizat în funcţie de rolul angajatul şi specificul unui anumit departament. Acesta poate dura şi câteva luni.
Rolul de integrare nu mai este responsabilitatea unei singure persoane, ci o colaborare între HR, manager şi chiar colegi din departamente. Încă din această etapă sunt identificaţi colegii high-potential, care pot fi deja incluşi în contexte de dezvoltare accelerată, pentru a putea prelua imediat roluri cheie încă vacante, chiar şi la nivel managerial, exemplifică Silviu Andrei Petran.
De la formare profesională, la platforme de micro-learning
În acelaşi sens, trainingul punctual, al cărui scop era dezvoltarea de competenţe profesionale chiar la locul de muncă sau îmbunătăţirea unor abilităţi soft, s-a transformat într-un concept cu o durată continuă - Learning&Development. L&D-ul este susţinut de intervenţii diverse: studii la clasă, aplicaţii dedicate, e-learning. Ultimii aproape doi ani au dus acest proces către online, accelerându-l prin platforme experienţiale de micro-learning populate cu conţinut tip "discovery" uşor de accesat, interactiv şi spart în etape aliniate ritmului individual de învăţare.
Party-urile şi teambuilding-urile - primele elemente experienţiale, precursoarele comunicării interne integrate
Party-urile de sărbători au fost, alături de teambuilding-uri, primele elemente de engagement din zona Resurse Umane, centrate pe cunoaşterea informală care, la birou se transforma în colaborare şi coeziune.
Comunicarea internă s-a dezvoltat ca rol de sine stătător pentru a facilita agregat procesele de informare la toate nivelurile, a creşte ataşamentul colegilor faţă de companie şi a asimila valorile organizaţionale.
Instrumentele iniţiale ca revistele interne au fost transpuse online şi treptat înlocuite cu formate inspirate din TV şi entertainment, care se consumă uşor şi rapid. Odată intensificate aceste activităţi, a apărut nevoia de a măsura impactul asupra angajaţilor. În prezent, cele mai multe companii derulează periodic sondaje de engagement. În urma rezultatelor, compania setează KPIs şi creează un plan de îmbunătăţire cu acţiuni din zone organizaţionale complementare: HR, inovaţie, change management, comunicare, zona operaţională.
Well-beingul - de la facilităţi punctuale la strategii consistente care vizează starea de bine
Well-beingul a pornit din zona de compensaţii şi beneficii, de la elementele de tehnologie şi mobilitate (telefon mobil şi laptop), spre zona de protecţie (abonamente în sistemul privat de sănătate, sisteme de pensii private). A ajuns la vouchere, zile suplimentare de concediu, abonamente la cărţi sau tabere şi burse pentru copiii angajaţilor, conturându-se ca soluţie împotriva fenomenului de "burnout". Probabilitatea resimţirii unui stres de acest tip a crescut în timpul pandemiei. Companiile au acţionat rapid implementând programe integrate care acoperă sesiuni de consiliere psihologică, workshopuri de well-being mental, echilibru emoţional, spiritual şi revigorare fizică, precum şi well-being financiar.
Employee experience, trendul care defineşte prezentul
De-a lungul celor 10 ani s-au dezvoltat concepte noi, precum employee engagement, prin care angajatul este în centru şi gravitează în jurul proceselor care construiesc experienţa sa în companie.
Evaluarea performanţei este privită dintr-o perspectivă 360 de grade, care include atât evaluările conform KPIs, dar şi feedbackul managerului şi al colegilor de echipă. Sistemele de bonusare au evoluat de la prime, la acţiuni care valorizează angajatul şi îi confirmă poziţia în ecosistemul companiei. Din ce în ce mai mult, companiile promovează azi şi apreciază public "intraprenoriatul".
Primesc recognition colegii care exprimă elemente din cultura antreprenorială: autonomie şi responsabilitate individuală, iniţiativă şi proactivitatate. Strâns legat de recunoaştere se dezvoltă employer branding-ul intern şi extern. Oamenii cu ADN-ul companiei promovează în intern misiunea şi valorile şi sunt recunoscuţi ca ambasadori de brand. De câţiva ani, rolul lor s-a extins în mediul extern, completând campaniile externe de recrutare.
Percepţia globală la nivel de HR arată o creştere semnificativă a importanţei employee experience: în 2020 - 27% considerau această componentă ca fiind cea mai importantă din strategia de HR, iar studiile arată că procentul va creşte la 35% în 2022. La nivel local, observăm o creştere comparabilă pentru astfel de programe. Bugetele cresc şi ele proporţional, cu menţiunea că acestea sunt influenţate consistent de mediul de implementare. Astfel, experienţele sunt mult mai eficiente din punct de vedere cost atunci când se desfăşoară în online, decât în offline, mai explică Silviu Andrei Petran.
Factorii care determină evoluţia bugetelor sunt tipul de execuţie, complexitatea acesteia şi introducerea tehnologiei.
Analizând programele pentru angajaţi livrate de Exploratist în ultimii 10 ani, se observă o creştere de 35% a bugetelor pentru evenimentele corporate (de la 65 la 90 de euro/persoană în 2021), de 25% pentru sesiuni de team engagement (de la 40 euro/persoană la 50 de euro/persoană), şi o creştere de 35% în ceea ce priveşte programele de comunicare internă.
Primele trei sectoare din care Exploratist primeşte cele mai multe cereri sunt industriile IT&C (40%), sectorul financiar (30%) şi FMCG (30%).
În portofoliul de proiecte al Exploratist, pe primul loc ca pondere se află comunicarea internă şi employer branding-ul, urmate de evenimentele corporate online şi teambuilding-urile în online. Alături de acestea se numără sesiunile de well-being şi dezvoltare personală, programele de learning, cele de recunoaştere şi onboardingul digital, se arată în comunicat.