Prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din sectorul românesc al Mării Negre dezvoltată de ExxonMobil şi OMV Petrom, Domino -1, indică prezenţa hidrocarburilor, potrivit unui comunicat transmis vineri de cele două companii.
Testele viitoare vor furniza informaţii mai precise despre potenţialul de hidrocarburi, menţionează ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EEPRL), filială a companiei ExxonMobil.
"Acest fapt este încurajator, însă este prea devreme în procesul de explorare şi evaluare a datelor pentru a specula dacă se vor dovedi comerciale sau nu", se menţionează în comunicat.
Sonda Domino -1 este situată în blocul Neptun, la 170 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri şi este forată cu tehnologie de ultimă generaţie. Operaţiunile de foraj au început la sfârşitul anului 2011 şi se desfăşoară în continuare. Se estimează că adâncimea totală a sondei va fi de peste 3.000 de metri sub nivelul mării. Perimetrul Neptun are o suprafaţă de aproximativ 9.900 kilometri pătraţi în ape cu o adâncime ce variază între 50 şi 1.700 metri.
În noiembrie 2008, OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited au semnat un acord prin care ExxonMobil a achiziţionat o participaţie de 50% în zona de mare adâncime a perimetrului Neptun. Cele două companii au lucrat îndeaproape pentru achiziţia de date seismice 3D şi pentru evaluarea potenţialului de hidrocarburi în perimetrul Neptun. În perioada 2009 - 2010, OMV Petrom şi ExxonMobil au achiziţionat date pentru peste 3.000 kilometri pătraţi din cadrul perimetrului Neptun, cu ajutorul tehnologiei seismice 3D de ultimă generaţie - în cadrul celui mai mare program seismic desfăşurat vreodată în România.
Compania americană a anunţat, în vara anului trecut, că ar putea investi între 3 şi 10 miliarde dolari, împreună cu Petrom, în dezvoltarea şi producţia de ţiţei din blocul Neptun aflat în platoul continental al Mării Negre, dacă activităţile de explorare vor avea succes.
• Provizion de 120 milioane euro pentru amenda luată de OMV de la Concurenţă
OMV a constituit un provizion de 120 milioane euro în trimestrul al patrulea pentru amenda dispusă de Consiliul Concurenţei împotriva Petrom, sancţiune pe care compania o consideră nejustificată, se arată într-un comunicat al grupului aus-triac OMV.
"Costurile speciale nete din trimes-trul al patrulea al anului trecut includ şi costuri privind personalul, dar sunt legate în principal de un provizion de aproximativ 120 milioane euro pentru amenda impusă Petrom ca rezultat al investigaţiei antitrust efectuată de Consiliul Concurenţei din România. Compania consideră că această amendă nu este justificată şi îşi pregăteşte apărarea", se spune în comunicatul transmis vineri de grup, potrivit Mediafax.
Consiliului Concurenţei a anunţat în ianuarie sancţionarea companiilor OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL Romania Petroleum Products şi Lukoil România cu amenzi ce cumulează 880,5 milioane lei (205 milioane de euro), reprezentând aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.
Sancţiunea care a revenit grupului Petrom totalizează 503,8 milioane lei (120 milioane euro), suma reprezentând peste 57% din amenzile aplicate companiilor petroliere. Petrom a fost amendată cu 366,53 milioane lei, iar OMV Petrom Marketing a fost sancţionată cu 137,28 milioane lei, potrivit informaţiilor raportate bursei în luna ianuarie.
Amenda pentru Petrom reprezintă 2,62% din cifra netă de afaceri înregistrată în 2010, de 13,953 miliarde lei, iar în cazul OMV Petrom Marketing reprezintă 3% din cifra de afaceri din 2010, de 4,576 miliarde lei.
"Petrom şi OMV Petrom Marketing consideră sancţiunile aplicate ca fiind nejustificate şi vor contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei", au anunţat companiile în ianuarie.
Sancţiunea reprezintă un record pentru România şi este singura pe piaţa carburanţilor din UE.
Investigaţia Consiliului pe piaţa carburanţilor a fost începută în 2005 şi reluată în 2009.
• Producţie în creştere
Producţia totală de petrol şi gaze a Petrom a crescut uşor în trimestrul al patrulea, la 186.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 185.000 în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Vânzările de gaze naturale ale Petrom au coborât însă cu 8,8%, la 1,44 miliarde metri cubi, de la 1,58 miliarde metri cubi, pe fondul vremii comparativ mai calde faţă de trimes-trul patru din 2010.
Marja indicativă a OMV pe rafinare a coborât de la 3,48 dolari pe baril la 1,77 dolari pe baril.
• Producţia OMV a crescut în T4 datorită majorării producţiei în Libia şi Marea Britanie
Ţiţeiul extras din Libia a ajutat grupul petrolier austriac OMV să-şi majoreze uşor producţia în trimestrul patru din 2011, în ciuda declinului înregistrat în Yemen din cauza turbulenţelor politice, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
În perioada octombrie-decembrie 2011, producţia OMV a urcat la 289.000 barili echivalent petrol pe zi, faţă de 283.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul precedent.
"Pe ansamblu producţia a crescut comparativ cu trimestrul precedent, în special datorită reluării producţiei în Libia, în noiembrie, şi a majorării producţiei în Marea Britanie", se arată în comunicatul OMV.
"În prezent producţia din Libia se situează la 19.000 de barili pe zi, adică aproximativ 60% din nivelul înregis-trat înaintea războiului", a declarat luna trecută purtătorul de cuvânt al OMV, Sven Pusswald. În 2010 Libia a furnizat 318.000 barili echivalent petrol pe zi iar Yemen, 6.600 barili echivalent petrol pe zi. Înainte de izbucnirea războiului civil, OMV producea în Libia 33.000 de barili de ţiţei pe zi.
Marja de rafinare (diferenţa dintre preţul ţiţeiului brut şi preţul produselor rafinate) a ajuns la 1,77 dolari/baril în trimestrul trei din 2011, faţă de 1,74 dolari/baril în precedentele trei luni. Vânzările totale de produse rafinate s-au menţinut la 4,93 milioane de tone.
OMV, grupul energetic lider în Europa Centrală şi de Sud Est, deţine 51,01% din acţiunile Petrom.
• OMV Petrom estimează că termocentrala de la Brazi va fi pornită în a doua jumătate a anului
Termocentrala Petrom de la Brazi va fi pornită probabil în a doua jumătate a acestui an, după ce testele finale au fost întrerupte de "factori tehnici externi", se arată într-un comunicat transmis vineri de grupul austriac OMV.
OMV Petrom a anunţat în luna ianuarie că au avut loc unele defecţiuni la termocentrala de la Brazi, fără a preciza când urma să fie pusă în funcţiune unitatea.
Surse din sistemul energetic au declarat anterior că termocentrala de la Brazi va fi pusă în funcţiune probabil în luna mai, cu o întârziere de aproximativ o jumătate de an, din cauza unor defecţiuni. Potrivit surselor, conducta de gaz care alimentează centrala a fost curăţată, moment în care în unele instalaţii ale centralei a intrat apă, astfel că a fost necesar ca echipamentele să fie demontate şi curăţate.
OMV precizează, în comunicat, că termocentrala ar trebui să intre în exploatare în a doua jumătate a anului.
Construcţia termocentralei a început în 2009 şi a fost finalizată în 2011, valoarea investiţiei fiind de 500 milioane de euro.
Termocentrala are o putere instalată de 860 MW, comparabilă cu un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, şi se estimează că va acoperi 8% din producţia de electricitate la nivel naţional.