România se confruntă cu riscul pierderii a peste 7,5 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), din cauza întârzierilor în implementarea reformelor asumate, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) să clarifice motivele blocajului şi măsurile luate pentru deblocarea acestor fonduri.
Potrivit unui răspuns oficial transmis de MIPE, Comisia Europeană a suspendat 1,1 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 3, iar cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,4 miliarde de euro, nu a fost încă transmisă spre aprobare. Mai mult, alte 4,04 miliarde de euro, aferente cererii de plată nr. 5, sunt în pericol, deoarece aceasta trebuie depusă la Comisia Europeană până în martie 2025.
Comisia Europeană a suspendat cererea de plată nr. 3 la data de 15 octombrie 2024, blocând astfel 1,1 miliarde de euro, conform răspunsului oficial al MIPE. Principalele probleme identificate de Comisie includ:
Deficienţe majore în procedurile de achiziţii publice pentru linia de metrou din Cluj şi două loturi destinate modernizării infrastructurii feroviare;
Neimplementarea modificărilor necesare pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale;
Posibile conflicte de interese şi incompatibilităţi în cadrul Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituţia care ar trebui să asigure profesionalizarea managementului companiilor de stat.
În iulie 2024, fostul preşedinte al AMEPIP, Mihai Precup, a demisionat, în urma discuţiilor privind incompatibilitatea sa, iar în ianuarie 2025 a fost iniţiat un nou concurs pentru ocuparea funcţiilor de conducere ale agenţiei, conform aceluiaşi comunicat.
România avea şase luni pentru a remedia problemele identificate în cererea de plată nr. 3, însă patru luni au trecut fără progrese semnificative, ceea ce creşte riscul pierderii acestor fonduri.
Potrivit MIPE, cererea de plată nr. 4 nu a fost trimisă Comisiei Europene, deşi termenul limită era septembrie 2024. România trebuia să îndeplinească 46 de jaloane şi ţinte, printre care reforme esenţiale în energie, pensii, fiscalitate, urbanism şi construcţii.
Neavând această cerere transmisă, Comisia Europeană nu a emis observaţii, iar procesul de evaluare nici măcar nu a început. Fără aprobarea acestei cereri, România nu poate înainta cererea de plată nr. 5, care are termen limită martie 2025.
FACIAS atrage atenţia că până acum, România nu a primit 3,5 miliarde de euro, iar fără măsuri urgente, nici cererea de plată nr. 5, în valoare de 4,04 miliarde de euro, nu va putea fi transmisă. În total, peste 7,5 miliarde de euro sunt în pericol de a fi pierduţi, potrivit aceleiaşi surse.
FACIAS a solicitat MIPE să precizeze dacă există riscul abandonării unor proiecte asumate prin PNRR. Răspunsul ministerului arată că autorităţile se concentrează mai mult pe renegocierea jaloanelor, în loc să implementeze reformele restante.
FACIAS avertizează că fără un calendar clar şi fără garanţii că modificările PNRR vor fi acceptate de Comisia Europeană, România riscă să piardă aceste fonduri esenţiale pentru infrastructură, educaţie, sănătate şi economie.
Opinia Cititorului