Falimentul uzinei "Republica" poate dezvălui "ciubucuri" de milioane de euro

• AVAS ne-a spus că salariaţii visează frumos în privinţa deznodământului de la

"Republica" deoarece decizia pe care ei o aşteaptă nu este posibilă din punct de

vedere juridic, "decât dacă se găseşte un binefăcător care să plătească datoriile fabricii"

Salariaţii de la "Republica" speră ca astăzi Tribunalul Bucureşti să le dea câştig de cauză în dosarul privind falimentul uzinei bucureştene, prin care să forţeze AVAS să reprivatizeze fabrica. "Dacă va fi declarat falimentul, în trei luni AVAS trebuie să reprivatizeze Republica, iar investitorul american care doreşte să preia întreprinderea să poată începe producţia şi să creeze cele 560 de locuri de muncă pe care le-a promis", ne-a declarat Gheorghe Sora, preşedintele Federaţiei "Solidaritatea Metal".

Domnia sa este de părere că "reţinerea AVAS este că, odată reintrată fabrica în proprietatea Autorităţii, investitorul rus va da publicităţii cele câteva milioa­ne de euro pe care le-a dat ciubuc pentru a primi fabrica". Liderul sindical crede că fabrica valorează în momentul de faţă 100 milioane de dolari, în timp ce statul a primit din privatizarea făcută în martie 2003 doar 660.000 de dolari. Dacă instanţa ar declara falimentul fabricii "toată mârşăvia ar ieşi la iveală", spune Gheorghe Sora. Sindicaliştii i-au acuzat de-a lungul timpului pe foştii preşedinţi ai APAPS şi AVAS precum Ovi­diu Muşetescu şi Mircea Ursache.

Sindicaliştii spun că statul nu trebuia să vândă doar fabrica, ci şi afacerea aferentă care putea fi dezvoltată, însă "investitorul nu şi-a respectat contractul şi nu a făcut investiţii de 3 milioane de dolari în primele şase luni cum prevedea clauza rezolutorie", potrivit lui Gheorghe Sora. Domnia sa ne-a mai spus că, deşi contractul de privatizare mai prevedea ca, timp de cinci ani, numărul salariaţilor să nu scadă sub 1.800 şi nici să nu se înstrăineze activele societăţii, consorţiul celor patru firme ruseşti care au preluat Republica au înstrăinat 75% din active către "Tehnologica Tub". Salariaţii acuză faptul că "Tehnologica Tub" a primit o parte din activele societăţii autohtone, deşi nu a participat la pri­vatizare şi nu avea acest drept.

Gheorghe Nicolae, vicepreşedintele sindicatului "Nicolae Malaxa" din cadrul "Republica" ne-a declarat că speră la anularea proprietăţii investitorilor ruşi asupra fabricii.

Domnia sa afirmă că transferul de active către "Tehnologica Tub" trebuie să fie anulat, iar dacă se va întâmpla acest lucru, "va urma răspunderea patrimonială a proprietarului anterior consorţiului rusesc, adică a AVAS". Gheorghe Nicolae este de părere că, dacă statul vrea să îngroape fabrica "măcar să o îngroape creştineşte".

Liderul sindical ne-a spus că au fost două proceduri declanşate la "Republica": cea de lichidare - dizolvare începând din martie 2004 şi cea de faliment, începând din iunie 2005. Procedura de lichidare - dizolvare nu a putut funcţiona, potrivit lui Gheorghe Nicolae, deoarece aceasta presupunea protejarea unui flux de producţie în fabrică, însă "tehnic nu s-a putut, deoarece punctele cheie din flux erau deţinute de investitor".

• AVAS spune că reprivatizarea nu este posibilă

Reprezentanţii AVAS ne-au spus că falimentul nu are nicio legătură cu reprivatizarea". O societate reintră în portofoliul AVAS doar dacă a fost reziliat contractul de privatizare sau dacă alte instituţii ale statului fac un transfer către AVAS. Însă, contractul de privatizare a fost reziliat încă din 22 noiembrie 2003, iar în 2004 APAPS a hotărât lichidarea voluntară "care a trecut în lichidare judiciară pentru că un creditor şi-a cerut banii pe care-i avea la societate", spune AVAS.

Cele două variante care, pentru "Republica", potrivit AVAS, sunt hotărârea falimentului, caz în care "lichidatorul începe să vândă din Republica bucată cu bucată" şi continuarea reorganizării judiciare. Reprezentanţii AVAS ne-au transmis că "a treia variantă nu există decât dacă se găseşte un binefăcător care să plătească toate datoriile Republica".

Lichidatorul judiciar este SC "Moore Stephens RVA", fostul lichidator al Băncii Religiilor, iar în privinţa acestuia reprezentanţii AVAS spun că "va vinde până la ultima cizmă găsită în fabrică pentru a plăti creditorii".

Salariaţii ar rămâne astfel cu speranţa unui singur câştig: plăţile compensatorii negociate în contractul colectiv de muncă pentru 1.500 de oameni care se ridică la aproximativ 206 miliarde lei vechi şi care nu au fost încă primite. Cât despre reînceperea producţiei, sindicaliştii spun că aceasta este un vis.