Familiile monoparentale din România sunt mai defavorizate financiar comparativ cu cele din Europa de Vest, fiind nevoite să muncească mai multe ore pentru a depăşi pragul sărăciei.
În timp ce costul creşterii a doi copii este similar cu cel al unei familii biparentale, în Europa de Vest schemele de ajutor social reduc semnificativ acest cost, conform Monitorului Social al Fundaţiei Friedrich Ebert România.
Potrivit comunicatului remis redacţiei, între 2018 şi 2022, costul mediu net al creşterii copiilor în România, raportat la venitul mediu, a fost similar pentru familiile monoparentale şi cele biparentale, spre deosebire de media ţărilor OCDE, unde costurile sunt mai mici pentru familiile monoparentale.
Conform mediei OCDE, pentru o familie cu doi copii mici (2 şi 3 ani), costurile crescării acestora reprezintă 13,6% din salariul mediu pentru familiile biparentale şi doar 8,6% pentru cele monoparentale. În România, aceste costuri sunt similare pentru ambele tipuri de familie, reprezentând 10,8% din salariul mediu.
În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, costurile pentru creşterea copiilor sunt similare între familiile monoparentale şi cele biparentale. Totuşi, Bulgaria şi Croaţia reprezintă excepţii, cu costuri mai mici pentru familiile monoparentale: 4,4% şi 3,2% din salariul mediu, faţă de 6,4% şi 5,8% pentru familiile biparentale. În Europa de Vest, unde prestaţiile sociale sunt mai generoase pentru familiile monoparentale, costurile pentru acestea sunt considerabil mai reduse.
În Europa de Vest, familiile monoparentale beneficiază de prestaţii sociale care reduc semnificativ costurile creşterii copiilor. De exemplu, în Franţa, costul mediu pentru o familie monoparentală este 5,8% din salariul mediu, faţă de 11,4% pentru familiile biparentale. Situaţii similare se întâlnesc în Finlanda (11,8% vs 17,6%), Danemarca (5% vs 11%), Olanda (9% vs 18,8%) şi Marea Britanie (17,4% vs 25,4%).
În România, familiile monoparentale se confruntă cu un sprijin financiar insuficient, fiind nevoite să muncească mult mai multe ore pe săptămână comparativ cu media OCDE pentru a depăşi pragul sărăciei. De exemplu, o persoană cu un salariu minim trebuie să lucreze 46 de ore pe săptămână pentru a susţine doi copii, în timp ce un angajat fără copii lucrează doar 33 de ore. Chiar şi la salariul mediu, această persoană trebuie să muncească 14 ore pe săptămână pentru a depăşi sărăcia. Aceste date subliniază nevoia urgentă de a întări politicile de susţinere a familiilor monoparentale şi de a adapta nivelul salariului minim la costurile reale ale vieţii.
Opinia Cititorului