FDSC: Iniţiativele de advocacy au influenţat cu succes politicile publice în 2016

Rezultatele Indexului Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile 2016 arată că mai multe iniţiative de advocacy au influenţat cu succes politicile publice în anul 2016. Colaborarea cu instituţiile guvernamentale s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură. Deşi o serie de apariţii media au acuzat organizaţiile neguvernamentale că apără interese străine, în general, imaginea publică a acestor organizaţii s-a îmbunătăţit, conform unui comunicat trimis de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Astăzi au fost prezentate la Bucureşti rezultatele studiului Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile 2016. Experţi şi reprezentanţi ai ong-urilor şi instituţiilor publice au dezbătut tendinţele, succesele şi obstacolele societăţii civile din România şi regiune. Studiul urmăreşte contextul general în care societatea civilă îşi desfăşoară activitatea, cu accent pe cadrul legal, capacitatea organizaţională, sustenabilitatea financiară, pe advocacy, furnizarea de servicii, pe infrastructură şi imaginea publică.

Ionuţ Sibian, director executiv FDSC, a declarat: "Îmbunătăţirile indicate de raport în ultimii ani, au fost urmate de tendinţe de îngustarea spaţiului de acţiune a societăţii civile româneşti. Avem nevoie de stabilizare reală a transparenţei în relaţiile cu guvernanţii pentru a putea spune că ONG-urile şi grupurile civice pot contribui la îmbunătăţirea vieţii noastre, a tuturor, împlinind adevărata misiune al societăţii civile."

Societatea civilă din România s-a concentrat în 2016 cu precădere pe agenda reformatoare a guvernului tehnocrat, al cărui mandat s-a desfăşurat până la finalul anului 2016. Din mandat au făcut parte experţi ai organizaţiilor societăţii civile (OSC) şi activişti. Cooperarea cu guvernul a fost îmbunătăţită, ceea ce a dus la o serie de reuşite în promovare şi advocacy. Imaginea publică a organizaţiilor societăţii civile, în special percepţia guvernului asupra sectorului, s-a îmbunătăţit, potrivit comunicatului.

OSC au influenţat semnificativ politicile publice şi au obţinut mai multă vizibilitate în mass-media şi mai multă apreciere din partea guvernului. Procesul de înregistrare a unui ONG s-a simplificat în 2016, iar perspectivele OSC de mărire a veniturilor s-au îmbunătăţit prin adoptarea unor reglementări legislative ce au definit întreprinderile sociale şi au oferit acces la bunurile confiscate prin hotărâre judecătorească.

Imaginea publică a OSC-urilor, în special percepţia guvernului asupra sectorului, s-a îmbunătăţit în 2016. Acuzaţiile partidelor politice că OSC-urile acţionează ca agenţi străini subminează percepţia publică a OSC-urilor, stopând oarecum îmbunătăţirea.

Potrivit datelor din 2016 din partea INSCOP, încrederea publicului faţă de OSC a crescut uşor în prima jumătate a anului, 32,6% dintre respondenţi spunând că au "multă" sau "foarte multă încredere" în OSC în martie 2016, faţă de 30,2% la sfârşitul lui 2015. Nivelul de încredere în OSC este încă scăzut în comparaţie cu alte instituţii sociale şi private incluse în analiză, ca universităţile, mass-media şi bisericile.

Percepţia guvernului vizând OSC-urile s-a îmbunătăţit. Îmbunătăţirea a dus la o mai bună acoperire în media a proiectelor şi activităţilor OSC-urilor, în special în prima jumătate a anului, odată cu prezenţa crescută a foştilor activişti ai OSC în guvern şi deschiderea instituţiilor publice către consultări publice potrivit documentului. Îmbunătăţirea a fost influenţată negativ de apariţia finanţării Soros ca subiect de campanie electorală. OSC-urile consideră că faptul a afectat percepţia publică a societăţii civile, în special a celor care interacţionează rar sau niciodată cu OSC-urile.

Multe din dimensiunile organizaţiilor societaţii civile au rămas constante pe parcursul acestui an. Cadrul legal, capacitatea organizaţională, sustenabilitatea financiară, furnizarea de servicii şi infrastructura acestora nu s-au schimbat semnificativ. Organizaţiile prezente au dezbătut odată cu lansarea studiului acutizarea mai multor ameninţări aduse la adresa societăţii civile de anul 2017. În circuitul parlamentar există în acest moment mai multe iniţiative care restrâng libertatea de întrunire sau descurajează iniţiativa cetăţenilor de a se asocia în organizaţii neguvernamentale.

Dezbaterile iniţiate de guvern pe tema modificării legislaţiei fundamentale de funcţionare a ONG-urilor încă au rămas fără o ţintă clară, în afară de cea sugerată de propunerea deputatului Pleşoianu de a dizolva organizaţiile care nu îşi publică bianual donatorii în Monitorul Oficial al României, conform comunicatului citat.

Finanţarea publică directă a scăzut pentru ONG-uri încă din 2016, cum este cazul serviciilor sociale furnizate de organizaţii, iar mecanismele fiscale publice care stimulează finanţarea societăţii civile au fost puse în discuţie, cum este cazul 2%, sau eliminate, ca stimularea firmelor de a achiziţiona produse ale unităţilor protejate.

Modificările din OUG 60/2017 aduc prejudicii pentru 2000 de persoane cu dizabilităţi, angajaţi ai unităţilor protejate din toată ţara, pierzându-şi astfel locurile de muncă.

Îngrijorările organizaţiilor sunt fundamentate de asemănarea situaţiei româneşti cu modele negative din regiune vizând tratamentul societăţii civile,ca Ungaria şi Polonia.

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile este o organizaţie neguvernamentală, independentă, înfiinţată în cadrul unei iniţiative a Comisiei Europene. FDSC este o organizaţie ce consideră că dezvoltarea sectorului neguvernamental reprezintă în sine un indicator pentru starea comunităţii în care cetăţenii trăiesc. Fundaţia dezvoltă proiecte în domenii cum sunt educaţie, economie socială, cooperare pentru dezvoltare, incluziune socială; dezvoltă şi administrează programe de finanţare, campanii de promovare şi advocacy pentru organizaţiile neguvernamentale.

Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile este un instrument analitic care măsoară progresul societăţii civile din regiunile Europa Centrală şi de Est şi Eurasia. Indexul urmăreşte evoluţia sectorului civil în 29 de ţări în ultimii 20 de ani. Indexul examinează mediul propice pentru societatea civilă, cu accent pe dimensiunile juridică, de capacitate organizaţională, sustenabilitate financiară, de advocacy, furnizare de servicii, infrastructură şi imagine publică ale organizaţiilor societăţii civile. Fiecare dimensiune este evaluată pe baza unei scale de şapte puncte, unde 1 indică un nivel foarte avansat de dezvoltare şi 7 indică un nivel scăzut de dezvoltare. Indexul este dezvoltat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, în parteneriat cu organizaţii locale din fiecare dintre ţările analizate.