Federal Reserve promite că va curma, pas cu pas, suferinţa americanilor

Federal Reserve a decis, în sfârşit, să folosească şi altceva decât vorbe goale în faţa celei mai mari inflaţii din ultimele patru decenii. Banca centrală americană a anunţat majorarea dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază până la intervalul ţintă 0,75% - 1% (vezi graficul 1).

Cea mai mare creştere a dobânzii de politică monetară din ultimii 22 de ani nu a condus la scăderea indicilor bursieri sau la creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, deşi "nimic nu topeşte preţurile activelor, în special a celor neproductive şi fictive, mai mult decât creşterea dobânzilor", după cum arată profesorul Nassim Nicholas Taleb.

Este acesta un paradox? Nicidecum, deoarece aşteptările de pe pieţe arătau o probabilitate ridicată de majorare a dobânzii cu 75 de puncte de bază, iar preşedintele Jerome Powell a declarat după şedinţa de politică monetară că astfel de majorări nu vor fi luate în considerare.

Pe lângă majorarea dobânzii, conducerea Federal Reserve a mai anunţat şi iniţierea procesului de reducere a bilanţului, care a ajuns la aproape 9 trilioane de dolari, de la începutul lunii viitoare.

Din păcate, chiar şi cea mai mare creştere a dobânzii din ultimele două decenii pare să reprezinte un pas prea mic, nu doar pentru eficienţa aproape nulă în combaterea inflaţiei, ci şi pentru ajungerea din urmă a dobânzilor de pe piaţă.

Dincolo de creşterea accelerată a randamentelor titlurilor de stat, care au ajuns aproape de 3% pentru maturitatea de 10 ani, în Statele Unite s-a înregistrat şi un avans puternic al dobânzilor pentru creditele ipotecare, până la cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani (vezi graficul 2).

Conform datelor de la Freddie Mac, dobânda fixă pentru creditele ipotecare de 30 de ani a ajuns la 5,1% în ultima săptămână din aprilie 2022, după o creştere de 199 de puncte de bază faţă de sfârşitul anului trecut, în timp ce dobânda fixă pentru creditele de 15 ani a crescut cu 207 puncte de bază, până la 4,4%.

Oare ce se va întâmpla cu piaţa imobiliară din SUA şi cu stabilitatea sistemului bancar când aceste dobânzi vor reflecta şi dobânzile de politică monetară?

La conferinţa de presă, prima din ultimii doi ani cu participarea fizică a jurnaliştilor, Jerome Powell a declarat că "inflaţia este mult prea ridicată şi înţelegem suferinţa pe care o aduce, dar vom acţiona rapid pentru a o reduce". "Este important ca lumea să ştie că noi ştim cât de dureros este", a mai precizat Powell în faţa ziariştilor. Declaraţia ar fi înduioşătoare, dacă nu ar fi tragică şi ipocrită.

Randal Quarles, fost oficial de rang înalt al Federal Reserve până în decembrie 2021, a dat de înţeles la Bloomberg că banca centrală americană ar fi majorat, probabil, mai devreme dobânzile, dacă ar fi existat mai multă claritate din partea preşedintelui Biden în ceea ce priveşte nominalizările pentru un nou mandat la conducerea Fed-ului.

Cu alte cuvinte, Jerome Powell nu a susţinut majorarea dobânzilor pentru a se asigura că mandatul său de preşedinte al Federal Reserve va fi prelungit. Se pare că atunci nu era nevoie de acţiune rapidă pentru a reduce suferinţa americanilor.

Inclusiv Jamie Dimon, preşedintele şi directorul general al gigantului bancar JPMorgan Chase, a recunoscut recent, în cadrul unui interviu Bloomberg, că majorarea dobânzii de politică monetară ar fi trebuit să înceapă mai devreme.

Preşedintele Federal Reserve a promis apoi că "avem atât instrumentele necesare, cât şi hotărârea necesară pentru a reveni la stabilitatea preţurilor în numele familiilor americane", deşi a recunoscut că "instrumentele noastre nu funcţionează în cazul şocurilor din partea ofertei, instrumentele noastre acţionează asupra cererii".

Prognozele de pe piaţă arată acum că dobânda de politică monetară din SUA poate ajunge până la 3% în 2023, în condiţiile în care preşedintele Federal Reserve declara, doar cu câteva luni în urmă, că primele majorări vor avea loc în 2023.

Atunci era încă perioada declaraţiilor privind inflaţia tranzitorie. Acum se pare că un alt fenomen este considerat tranzitoriu, respectiv presiunile extraordinare observate la nivelul ofertei de bunuri şi servicii, după cum au declarat analişti citaţi de Bloomberg.

În condiţiile în care există o probabilitate ridicată de prelungire a perioadei în care acţionează şi se pot multiplica şi amplifica şocurile la nivelul ofertei, Federal Reserve nu are decât opţiunea de a-şi utiliza instrumentele pentru distrugerea cererii.

"Powell promite că reduce inflaţia prin creşteri ale dobânzii care riscă să amplifice suferinţa economică", a scris Bloomberg după conferinţa de presă de la Federal Reserve. Adică singurul leac pentru atenuarea suferinţei produse de inflaţie este suferinţa economică a reducerii accentuate a cererii şi împingerea economiei în recesiune.

Kenneth Rogoff, profesor de economie la Harvard şi fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, a declarat pentru Bloomberg, înainte de şedinţa de politică monetară a Fed-ului, că dobânda de referinţă trebuie majorată cel puţin până la 5%, deoarece lucrurile au scăpat de sub control.

"Există o incertitudine mare şi nu pot să spun că ştiu ce trebuie făcut, însă este clar că lucrurile au scăpat de sub control", a declarat profesorul Rogoff, în opinia căruia majorarea dobânzii până la 3% nu este suficientă pentru temperarea inflaţiei.

În ceea ce priveşte speranţa conducătorilor Federal Reserve, de obţinerea a unei "aterizări line" a economiei în urma majorării dobânzilor, se pare că aceasta este complet nefondată.

"Experienţa ultimilor 80 de ani arată că Fed-ul nu a redus niciodată inflaţia cu 4 puncte procentuale, cu cât doreşte să o reducă acum, fără să producă o recesiune", scrie Wall Street Journal.

În ultima parte a prezentării deciziei de politică monetară, preşedintele Federal Reserve pare să confirme o declaraţie a unui director de la Lazard Asset Management, Yvette Klevan, care a subliniat pentru WSJ că "există o panică în rândul bancherilor centrali de a folosi politica monetară pentru a tempera economiile".

Powell a declarat că pentru a lua decizii de politică monetară adecvate trebuie recunoscut faptul că economia evoluează adesea în mod neaşteptat şi că banca centrală trebuie să nu adauge incertitudine unei perioade marcate de provocări şi incertitudini extraordinare.

Dar dacă este prea târziu pentru cea mai importantă bancă centrală din lume să-i asigure pe investitori şi consumatori că promisiunile sale sunt credibile?

"Nu cred că Federal Reserve are o problemă de credibilitate", a subliniat preşedintele Powell la conferinţa de presă. "Care credibilitate?", întreabă retoric Zerohedge.