"Dow Jones tocmai a trecut de 25.000. Minunate veşti!", şi-a exprimat preşedintele Donald Trump entuziasmul pe Twitter, pe fondul creşterii accelerate a principalilor indici bursieri americani, în urma prezentării noilor opţiuni de politică monetară de către Federal Reserve.
Pe lângă menţinerea neschimbată a dobânzii de referinţă, Comitetul de Politică Monetară (FOMC) a eliminat din comunicatul de presă orice referinţă la viitoare majorări, o caracteristică a comunicatelor de politică monetară din ultimii trei ani.
"În lumina evoluţiilor financiare şi economice la nivel global şi a presiunilor inflaţioniste reduse, Comitetul va avea răbdare în determinarea ajustărilor pentru intervalul ţintă al dobânzii", se arată în comunicatul de presă.
Într-un alt comunicat de presă, Federal Reserve a oferit şi informaţii suplimentare privind implementarea politicii monetare pe termen lung.
"Comitetul continuă să privească modificarea intervalului ţintă pentru dobândă ca principal instrument de politică monetară", se arată în comunicat, însă "Comitetul este pregătit să ajusteze orice detaliu al normalizării bilanţului şi este pregătit să utilizeze toate instrumentele, inclusiv modificarea dimensiunii şi compoziţiei bilanţului, dacă evoluţia economiei indică necesitatea unui grad de relaxare monetară care nu poate fi obţinut doar cu ajutorul dobânzii".
În aceste condiţii, indicele Dow Jones a revenit peste 25.000, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 15% faţă de minimul anului trecut, înregistrat în 24 decembrie 2018 (vezi graficul 1).
"Felicitări piaţă. Fed-ul se află acum oficial la mila ta", scrie Bloomberg, în timp ce analiştii de la Barclays arată că "este dificil să interpretăm rezultatul întâlnirii FOMC din ianuarie ca fiind altceva decât o capitulare a Fed-ului în faţa volatilităţii recente de pe pieţe".
În nota adresată clienţilor, Barclays şi-a revizuit prognoza privind evoluţia dobânzii de politică monetară din SUA, la o singură majorare în 2019, în septembrie, urmată de o singură majorare şi în 2020, în luna martie.
În ceea ce priveşte procesul de "normalizare" a bilanţului Federal Reserve, analiştii de la Barclays estimează că acesta se va opri la circa 3,5 trilioane de dolari.
Conform datelor de la Federal Reserve Bank of New York, programul de "restricţionare cantitativă" a condus la reducerea bilanţului băncii centrale americane până la circa 3,83 trilioane de dolari în penultima săptămână din ianuarie 2019, de la un maxim de 4,24 trilioane, înregistrat în aprilie 2017 (vezi graficul 2).
Contracţia bilanţieră de circa 412 miliarde de dolari a inclus reducerea valorii portofoliului de obligaţiuni guvernamentale cu 244 de miliarde, până la 2,22 trilioane de dolari.
Reducerea bilanţului Federal Reserve şi creşterea dobânzilor din ultimii doi ani au avut, totuşi, o influenţă destul de redusă asupra condiţiilor financiare din SUA, după cum arată valorile indicelui publicat de Federal Reserve Bank of Chicago.
În săptămâna încheiată la 25 ianuarie 2019, indicele condiţiilor financiare (NFCI) a scăzut la -0,81, de la -0,79 în săptămâna anterioară şi -0,75 la începutul anului (vezi graficul 3).
Conform metodologiei de construire, NFCI are o medie zero şi o abatere standard de o unitate pentru un orizont de timp care începe în 1971. Valorile pozitive arată condiţii financiare restrictive pe pieţe, iar valorile negative condiţii mai relaxate decât media.
Valorile NFCI din ultimii doi ani arată că pieţele au beneficiat de cele mai relaxate condiţii financiare de la încheierea Marii Recesiuni, similare celor existente şi în perioada premergătoare declanşării crizei financiare globale.
Deşi ideea "capitulării" a fost preluată şi în ştiri de pe site-ul Wall Street Journal, cel mai important cotidian financiar american scrie, totuşi, că "pauza în procesul de majorare a dobânzilor este misterioasă", iar "oficialii poate consideră că elementele economice fundamentale sunt fragile".
Avertismentul reputatului analist american Martin Armstrong este de aceeaşi natură, însă mult mai direct. "Când reduce dobânda, Fed-ul nu o face niciodată din cauza pieţelor, ci din cauza declinului economic", scrie Armstrong pe blogul său.
În opinia sa, economia globală se îndreaptă către un declin puternic în 2020, iar Federal Reserve a cedat presiunilor venite din partea altor bănci centrale, care au "implorat" oprirea procesului de majorare a dobânzilor din SUA, deoarece situaţiile interne nu le permit să urmeze aceeaşi cale.
În funcţie de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European din această primăvară, Armstrong consideră că este posibilă chiar iniţierea unei noi tendinţe de reducere a dobânzii din SUA, însă valoarea cumulată a scăderilor anunţate de Federal Reserve nu va depăşi un punct procentual.
Oare euforia actuală a pieţelor va dura măcar până atunci?
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2019, 09:21)
Ca sa raspundem la intrebarea domnului Rechea "Capitulare în faţa pieţelor sau pregătire pentru o recesiune globală?" , raspunsul este nici una , nici alta :). Pur si simplu , Fed, in acest mediu plin de incertitudini (inflatie in scadere, razboi comercial , piete emergente vulnerabile etc) nu vrea sa provoace ea o recesiune in State Unite. Este si greu si periculos sa tot cresti , in acelasi timp, si rata de referinta si sa reduci si balanta Fed. Asa ca , probabil , Fed prefera sa se concentreze pe reducerea balantei , care a si scazut deja de la 4,471 trilioane usd in sept.2017 la 4,047 trilioane pe 22.ian.2019. Deci au iesit deja din piete lichiditati de 440 miliarde usd ceea ce nu este chiar putin.