Femeile contribuie semnificativ la creşterea productivităţii în România

Productivitatea în România, măsurată ca valoare adăugată brută pe oră lucrată, a ajuns la 44% din media Uniunii Europene în 2024, faţă de 26% în 2008, iar femeile au avut o contribuţie importantă la această evoluţie, potrivit analizei realizate de Macroeconomia En Detail aferente lunii martie 2025.

Creşterea productivităţii a fost susţinută de dezvoltarea sectoarelor economice de vârf şi de o modificare structurală a economiei, cu o pondere mai mare a domeniilor cu tehnologie avansată. În 2024, productivitatea în România a ajuns la 20 de euro pe oră lucrată, comparativ cu media UE de 46 de euro pe oră. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în serviciile intensive în cunoaştere, unde productivitatea s-a mărit de la 9 euro pe oră în 2008 la 25 euro pe oră în 2024.

Femeile reprezintă 43% din populaţia ocupată în România, un procent similar cu cel din Polonia şi Cehia (44%), dar mai mic decât cel din Ungaria (47%). Conform analizei, femeile sunt concentrate în special în domeniile cu productivitate ridicată, precum serviciile intensive în cunoaştere, unde reprezintă 58% dintre angajaţi, potrivit aceleiaşi surse.

Distribuţia femeilor în diverse sectoare economice arată tendinţa de migrare către domenii cu o valoare adăugată mai mare. De exemplu, în România, 35% dintre angajaţii din serviciile intensive în cunoaştere cu tehnologie înaltă sunt femei, un procent peste cel din Polonia şi Ungaria (31%) şi semnificativ mai mare decât în Cehia (24%).

În intermedierea financiară şi asigurări, femeile ocupă 70% din locurile de muncă, un procent mai mare decât cel din Polonia şi Ungaria (60%) şi din Cehia (51%). Pe de altă parte, în serviciile de piaţă intensive în cunoaştere, ponderea femeilor este de doar 41%, faţă de 48% în Cehia şi 49% în Polonia.

În România, structura ocupaţională a femeilor s-ar putea modifica în următorii ani, pe măsură ce acestea vor migra din industriile prelucrătoare cu tehnologie joasă şi din serviciile neintensive în cunoaştere către domenii mai productive. Modelul ţărilor din regiune sugerează o creştere a ponderii femeilor în sectoarele cu tehnologie înaltă şi în serviciile financiare, concomitent cu o scădere a ponderii acestora în serviciile cu valoare adăugată mai mică.

Această tendinţă ar putea contribui la creşterea productivităţii generale a economiei, reducerea decalajului faţă de media UE şi îmbunătăţirea perspectivelor economice pe termen lung.