Femeile reprezintă puţin peste jumătate din populaţia ţării noastre

Din cele 19,6 milioane de persoane care la 1 ianuarie 2017 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul ţării noastre pentru cel puţin 12 luni, 10,04 milioane erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică, dat astăzi publicităţii.

Potrivit documentului, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; 5,5 milioane locuiesc la oraş, (52,3% din totalul populaţiei urbane). În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,8%.

Cu toate acestea, populaţia feminină este mai "îmbătrânită" decât cea masculină cu 3,3 ani:

- vârsta medie naţională: 41,7 ani;

- vârsta medie feminină: 43,3 ani;

- vârsta medie masculină: 40,0 ani.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. Cele mai mari ponderi a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Timiş. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,0 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

În anul 2016 în populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate1 (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Suceava (56,6‰), Vaslui (55,6‰), şi BistriţaNăsăud (53,2‰), iar cele mai scăzute în Vâlcea (34,9‰) şi Gorj (33,0‰).

Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 43,3 copii născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani.

În aceeaşi perioadă numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în ţara noastră) a fost de 200.009 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,1 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

În anul 2016, faţă de anul 2015, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2016 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 10,2‰ în anul 2015, la 10,4‰, iar în mediul rural de la 9,7‰ în anul 2015, la 9,9‰. În anul 2016, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2015.

În anul 2016 vârsta medie a mamei la naştere (28,4 ani) şi la prima naştere (27,0 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,3 ani şi respectiv 26,9 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Cu toate acestea, femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,9 ani) comparativ cu cele din urban (29,6 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,6 ani în urban şi 24,6 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,5 ani în judeţul Călăraşi şi 30,3 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,2 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Teleorman (26,4 ani).

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date ale INS, respectiv cele aferente trimestrului III 2017, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8850 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,7%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:

- 1,2% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;

- 19,9% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;

- 7,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;

- 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;

- 20,2% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;

- 21,1% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;

- 8,5% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;

- 15,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.