Finanţare europeană pentru achiziţia de armament din statele terţe UE

Fondurile europene vor fi folosite să finanţeze achiziţia de armament din statele terţe, dacă propunerea Comisiei Europene va fi amendată săptămâna viitoare în sensul dorit de Parlamentul European şi de Consiliul UE, care invocă urgenţa livrării de muniţie şi echipamente militare către Ucraina, reiese din opinia publicată pe site-ul latribune.fr de Nicolas Ravailhe, de la Institutul francofon pentru strategii europene, profesor la Ecole de Guerre Economique (EGE) - Franţa şi avocat specialist în drept european în cadrul Baroului Bruxelles. Practic nu ar fi prima dată când fondurile europene sunt destinate achiziţiei comune din state-terţe, precedentul fiind făcut în timpul pandemiei Covid-19, când Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a negociat direct cu Albert Bourla, CEO al companiei Pfizer, achiziţia vaccinurilor pentru piaţa europeană.

Propunerea Comisiei Europene ca producţia de armament să fie finanţată din fondurile structurale şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă continuă să stârnească vii dezbateri, mai ales că săptămâna viitoare pe agenda comisiei de buget şi subcomisiei de apărare din Parlamentul European figurează o şedinţă comună în care vor fi căutate soluţiile de finanţare din fondurile respective pentru industria de apărare, care, potrivit lui Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, trebuie să producă în următorul an un milion de obuze pentru Ucraina.

Sursa citată arată că fondurile respective ar putea să ajungă şi la industriile de apărare din state terţe, nu doar la cele 15 companii din Uniunea Europeană grupate într-o aşa zisă task-force de către comisarul Thierry Breton. Autorul opiniei citate menţionează că iniţiativa lansată în 20 martie de Consiliul Uniunii Europene şi preluată de Comisia Europeană cu privire la creşterea livrării de obuze către Ucraina a lăsat să se înţeleagă că vor fi favorizate la finanţare achiziţiile de echipamente proiectate şi produse în Europa, dar precizează că nu există nimic concret şi că acum se încearcă realizarea unui compromis politic care să fie transpus într-un act normativ.

"Cu excepţia cazului în care se plasează sub articolul 346 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), Agenţia Europeană de Apărare nu poate exclude candidaţii din statele terţe din cauza acordului privind piaţa internaţională. Cu toate acestea, niciun interes de securitate nu justifică referirea la acest articol care, de regulă, este criticat de Comisia Europeană tocmai din cauza excepţiei introdusă faţă de regulile UE privind concurenţa", susţine Nicolas Ravailhe.

Întrucât chestiunea este de natură interguvernamentală - şi nu de natură comunitară, UE neavând competenţă în materie de apărare - decizia va aparţine Consiliului şi va fi obligatorie pentru statele membre, sub rezerva că un stat membru al UE se poate retrage oricând dintr-un mecanism interguvernamental care nu i se potriveşte sau emite clauze de rezervă ("opt-out"), contrar politicilor comunitare, finanţate din bugetul UE care sunt obligatorii pentru toţi .

Pentru a evita o astfel de situaţie, mai ales că mecanismul EDIRPA care prevede subvenţionarea achiziţiilor de grup de "produse de apărare" din bugetul comunitar, este ineficient, comisarul Thierry Breton a propus folosirea sumelor alocate prin Fondul European de Apărare şi a Fondului European pentru Pace.

Numai că folosirea în acest scop a Fondului European de Apărare este blocat în dezbaterile parlamentare, deoarece unii deputaţi europeni vor să-l rezerve producătorilor din UE pentru a susţine Baza Industrială şi Tehnologică de Apărare Europeană (EDITS), iar alţii - care constituie majoritatea - afirmă că urgenţa livrării către Ucraina justifică folosirea banilor europeni pentru aprovizionarea cu armament şi de la furnizorii din statele terţe. Sursa citată afirmă că majoritatea respectivă a obţinut deja acordul Consiliului, împotriva propunerii iniţiale a Comisiei Europene - ce dorea doar finanţarea industriei de apărare din UE -, şi se pare că vor fi achiziţii de armament şi din statele terţe, urmând a fi avantajate ţările aflate în prima linie a livrărilor de armament către Ucraina.

Dacă această propunere va fi adoptată săptămâna viitoare, ea va constitui o înfrângere pentru Thierry Breton şi pentru declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind revigorarea industriei de apărare din Uniunea Europeană. Mai ales că propunerea comisarului Breton de a utiliza Fondul European de Apărare este inadecvată, atât timp cât acest fond a fost conceput pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării de noi proiecte realizate în cooperare de statele membre, şi nicidecum pentru achiziţii directe de armament sau echipamente militare afirmă autorul articolului din La Tribune.

El susţine că propunerea Comisiei Europene şi a Consiliului se situează în afara reglementărilor europene, deoarece UE nu are dreptul de a cumpăra obuze cu credite din Fondul European de Apărare, mai ales că raportul recent al Curţii de Conturi Europeană a atras atenţia cu privire la cheltuirea sumelor din acest fond.

Sursa citată mai notează că iniţiativa "shelling on sale" (SoS) ar urma să aibă o finanţare de un miliard de euro - din cele 2 miliarde euro preconizate înainte de majorarea cu 3,5 miliarde euro - iar rambursările ar avea un plafon situat sub 60% din cheltuielile efectuate de statele membre. Se aşteaptă astfel ca statele europene să livreze Ucrainei obuze în valoare de aproximativ două miliarde de euro (echivalentul a 500.000 de obuze de calibru 155 milimetri). Întrucât stocurile sunt insuficiente, statele membre sunt încurajate prin propunerea respectivă, din cauza urgenţei, să achiziţioneze aceste muniţii pentru a le transfera forţelor ucrainene, de la orice furnizor (inclusiv non-european). Ulterior, Comisia Europeană ar urma să aloce statelor respective un miliard de euro.

Toată această dezbatere arată, potrivit sursei citate, incapacitatea Uniunii Europene de a trata în mod serios problemele de apărare, mai ales că blocul comunitat nu a fost conceput pentru a servi acestui scop.