Finanţările private pot fi o soluţie pentru proiectele de infrastructură din România

Lucrările Congresului privind finanţarea infrastructurii pentru municipalităţile din ţările central-europene, est-europene, sud-est europene, Rusia, Caucaz şi Comunitatea Statelor Independente (CSI) au continuat miercuri cu discuţii pe tema finanţărilor private pentru marile proiecte de investiţii. Opiniile directorilor de bănci europene prezenţi la seminar au evidenţiat şi în această zi rolul important al băncilor şi instituţiilor financiare care pot fi parteneri de negocieri cu autorităţile locale în vederea dezvoltării de proiecte pentru infrastructură. Dezvoltarea municipiilor este înţeleasă de specialiştii europeni atît în domeniul administraţiei, cît şi al transporturilor şi sănătăţii.

Director al Corporaţiei BRD, Alain Pfeiffer, a subliniat că refinanţarea proiectelor din ţările UE se fac în condiţii normale de către partea privată, autorităţile publice neavînd rol în acest procedeu. La rîndul său, Călin Georgescu, director executiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România a sesizat că statul român nu promovează suficient proiectele mari de investiţii cum ar fi cele de apă, canal, drumuri, parcări, deşeuri. Georgescu a evidenţiat totuşi că în România, 25 de localităţi au întocmite un plan durabil de dezvoltare, ceea ce este un lucru bun pentru comunităţile locale, care pot atrage investiţii străine cu încredere din partea finanţatorilor.

Călin Georgescu a subliniat că proiectele de finanţare destinate băncilor şi instituţiilor financiare trebuie raportate la capitolul natural, România ocupînd aici un loc destul de bun. Reprezentantul UNPD-Romînia a apreciat parteneriatele publice private realizate pînă în prezent în ţară. România va primi în următorii ani zeci de miliarde de euro care trebuie cheltuiţi cît mai bine posibil.