Interzicerea accesului pe piaţa muncii din spaţiul Uniunii Europene este o realitate pentru lucrătorii din ţara noastră chiar dacă vom căpăta statut de cetăţean european de la 1 ianuarie 2007. Aderarea la UE va păstra sintagma "unii sunt mai egali decât alţii", iar fatalismul "cetăţenilor de mâna a doua" nu pare că va dispărea.
După ce ziarele britanice au precizat foarte clar că Marea Britanie va impune restricţii pentru românii şi bulgarii care vor să muncească pe insulă, Comisia Europeană spune că decizia privind accesul acestora pe piaţa muncii europene va fi luată de fiecare stat membru în parte.
"Până în prezent doar Finlanda a confirmat decizia sa de a nu impune măsuri tranzitorii în cazul lucrătorilor români, iar celelalte state membre urmează să adopte şi să notifice o astfel de decizie până la sfârşitul acestui an", ne-a spus Daniela Andreescu, secretar de stat pe problema muncii în străinătate din Ministerul Muncii.
În opinia lui Valer Bindea, secretar de stat tot în Ministerul Muncii "oricum nu va exista o migraţie prea mare a forţei de muncă de la noi către UE deoarece migraţia s-a realizat deja, iar acum mulţi vin cu banii în ţară şi vor să rămână aici".
Limitarea accesului României şi Bulgariei pe piaţa muncii din Uniune poate varia între doi şi şapte ani, aceste măsuri fiind aceleaşi care au fost prevăzute în tratatul de aderare pentru cele zece ţări care au aderat în 2004, după cum ne-a spus Daniela Andreescu. Cele 25 de state membre pot refuza muncitorii români şi bulgari pe motiv că se pot produce dezechilibre în sectorul muncii şi "nu în ultimul rând contează poziţia opiniei publice", spune secretarul de stat. Restricţiile nu vizează însă "circulaţia temporară a lucrătorilor care prestează servicii în numele firmelor de pe teritoriul României". Mai exact, românii pot face doar turism de afaceri.
Nici acest sector nu este îmbrăţişat de toate statele Uniunii, potrivit spuselor doamnei Andreescu pentru că Austria şi Germania vor aplica restricţii şi în acest domeniu.
Odată cu intrarea ţării noastre în UE există riscul ca cetăţenii din statele mai sărace sau unde mâna de lucru este plătită mai prost decât la noi să vină pe piaţa muncii din România. Această temere este înregistrată în rândul industriei textile care se sperie de posibilul val de lucrători chinezi care să controleze acest domeniu în totalitate.
Daniela Andreescu spune însă că "încadrarea în muncă a cetăţenilor din state care nu sunt incluse în Uniune este posibilă doar în cazul în care pentru ocuparea unui loc de muncă vacant nu există cerere din partea cetăţenilor statului membru în cauză sau a cetăţenilor celorlalte state membre".
În virtutea acestui fapt, secretarul de stat din Ministerul Muncii crede că "nu se va produce creşterea ratei şomajului în rândul populaţiei autohtone deşi este de aşteptat ca numărul străinilor care solicită accesul pe piaţa muncii de la noi să crească". Domnia sa a adăugat că "tot pentru protejarea pieţei interne angajatorul este obligat să asigure salariul minim pe economie cetăţenilor străini care lucrează la noi".
Chiar şi în condiţiile în care statele membre ar putea să ne blocheze accesul la un salariu mai mare obţinut în Europa, Daniela Andreescu crede că aderarea va aduce şi beneficii pieţei autohtone deoarece "tratatul de aderare nu impune măsuri tranzitorii în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie a persoanelor în general şi nu va mai fi nevoie de viză de lungă şedere pe teritoriul statelor membre".
Mai exact, vom putea circula în voie prin Europa şi vom putea presta chiar servicii ocazionale. Pînă acum însă ştim sigur că doar Finlanda are nevoie de lucrătorii români, chiar dacă există şanse să rămână singura ţară în această situaţie. Una din probleme este că în această ţară nu prea cresc căpşuni.