Fitch: Calitatea activelor băncilor din România este slabă şi s-ar putea înrăutăţi anul următor

Calitatea activelor din sistemul bancar românesc este slabă şi s-ar putea înrăutăţi anul următor, trend comun în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, în contextul impactului crizei din zona euro, reiese dintr-un raport al agenţiei de evaluare financiară Fitch.

Degradarea în continuare a calităţii activelor în Bulgaria, România şi Croaţia, fără o consolidare a capitalului, ar putea duce la revizuirea perspectivei sectoarelor bancare din aceste ţări de la stabilă la negativă. În prezent, doar Ungaria şi Slovenia au perspectivă negativă.

Calitatea activelor s-a aflat în acest an pe un trend negativ în majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est, din cauza creşterii lente a economiei şi a şomajului (Bulgaria, România, Polonia, Cehia şi Slovacia).

În Ungaria, România şi parţial Polonia acest trend a fost exacerbat de deprecierea monedelor locale. Expunerea pe sectorul spaţiilor comerciale a fost o problemă în aproape toată regiunea. Fitch se aşteaptă ca ponderea creditelor neperformante în portofoliul total de împrumuturi să atingă maximul cel mai târziu anul următor. Din cauza încetinirii economice din zona euro, şi în consecinţă în Europa Centrală şi de Est, Fitch se aşteaptă ca împrumuturile neperformante să continue să crească anul următor. În plus, o agravare a crizei în uniunea monetară ar conduce la o deteriorare mai puternică a trendurilor calităţii activelor în Europa Centrală şi de Est.

Perspectiva comună a sectorului bancar din regiune rămâne stabilă, dar este afectată de încetinirea creşterii economice, înrăutăţirea calităţii activelor şi eventuale probleme de finanţare. Riscurile sunt mai mari în Slovenia şi Ungaria. În Bulgaria, România şi Croaţia trendurile negative s-au menţinut, însă cele trei ţări îşi păstrează o anumită flexibilitate în a absorbi şocuri. Pentru băncile din Polonia, Cehia şi Slovacia, perspectiva stabilă reflectă o situaţie mai bună a activelor, finanţării şi rezultatelor.

Fitch evaluează calitatea sectorului bancar din România cu rating "D", pe o scară de la "A" (cea mai ridicată) la "E" (cea mai scăzută), la fel ca alte patru ţări din totalul celor opt analizate. Polonia, Cehia şi Slovacia au toate calificativul "C".

Industria bancară românească are un rating de viabilitate de "bb", reprezentând media calificativelor băncilor de pe piaţa locală. Ratingul de viabilitate este atribuit băncilor pentru a clarifica sursa solidităţii financiare a acestora. Acest calificativ exclude sprijinul extraordinar care ar putea proveni din afara băncii, ca şi potenţialul beneficiu adus de măsuri extraordinare, inclusiv restructurarea datoriilor.

Chiar dacă se aşteaptă la o înrăutăţire a calităţii activelor anul următor în România, Fitch anticipează o menţinere a trendurilor în privinţa profitabilităţii, capitalizării şi finanţării. În timp ce activele şi profitabilitatea se află la un nivel slab, sectorul bancar românesc are capitalizare şi finanţare medii.

Fitch se aşteaptă ca băncile-mamă ale instituţiilor de credit din Europa de Est să retragă gradual finanţarea acolo unde lichiditatea subsidiarelor va permite şi nu au planuri de extindere. Finanţarea va deveni, probabil, mai scumpă, odată cu transmiterea unor costuri mai ridicate ale grupurilor-mamă, în timp ce accesul la fonduri de pe pieţe rămâne limitat, iar competiţia pentru depozite creşte. Această situaţie va restricţiona creşterea creditării şi marjele, mai ales în ţările cu dependenţă mai ridicată de finanţare externă, precum Ungaria, România şi Slovenia.

Retragerea finanţărilor a fost redusă până în prezent şi limitată la unele subsidiare ale băncilor elene din Bulgaria, respectiv la o ajustare moderată în Ungaria.

Marile grupuri bancare active în regiune, între care cele mai importante sunt UniCredit, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Intesa Sanpaolo şi Société Générale, îşi vor menţine în mare parte prezenţa în regiune şi îşi vor susţine subsidiarele, dacă va fi necesar, însă vor dis-tribui mai strict capital şi finanţare, se arată în raport. Băncile mai mici ar putea lua în calcul eventuale retrageri din regiune, dar vânzările de active, chiar şi pe pieţe mai atractive, va fi dificilă fără o eventuală calmare a crizei financiare. Ratingurile pe termen lung reflectă sprijinul potenţial din partea grupurilor-mamă. Totuşi, în cazurile României şi Bulgariei, (ambele cu rating "BBB-"), calificativele pe termen lung ale băncilor sunt de obicei la plafonul ratingului suveran, iar perspectiva o reflectă pe cea a ţării.

Fitch reaminteşte că cel mai ridicat potenţial de fuziuni şi achiziţii există în Polonia (din cauza consolidării reduse şi a prezenţei unor grupuri bancare cu dificultăţi), Bulgaria şi România (dacă băncile elene se decid să se retragă), respectiv Slovenia (din cauza prezenţei slabe a grupurilor străine şi a capacităţii slabe a unor acţionari de a oferi sprijin).

O agravare puternică a crizei datoriilor suverane, însoţită de recesiune, ar putea conduce la retrogradări pentru băncile din Europa Centrală şi de Est, întrucât ratingurile grupurilor-mamă s-ar afla de asemenea sub presiune. Calificativele de viabilitate ar fi reduse, întrucât economiile din Europa Emergentă ar fi lovite de declinul cererii de export, probleme la accesarea de finanţare şi deprecierea monedelor.

Băncile din regiune au o expunere directă foarte redusă faţă de periferia zonei euro. În consecinţă, analiştii Fitch sunt mai îngrijoraţi de eventualul impact al unor efecte de rundă a doua ale crizei din zona euro. Două dintre acestea, calitatea activelor şi disponibilitatea finanţării, ar putea avea anul următor cel mai puternic impact în regiune.