FLORIN CÎŢU: "Guvernul nu va permite modificarea punctului de pensie în acest an"

Guvernul nu va permite modificarea punctului de pensie în acest an, peste ceea ce s-a putut face, a declarat, ieri, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, la conferinţa ocazionată de promovarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) la statutul de piaţă emergentă. Mesajul ministrului a fost îndreptat către investitori şi către agenţiile de rating, după cum a spus însuşi Florin Cîţu. Amintim că Comisiile reunite de buget-finanţe, la iniţiativa PSD, au reintrodus în lege săptămâna trecută majorarea pensiilor cu 40%, măsură care nu poate fi aplicată de guvern fără împrumuturi masive din pieţele financiare.

Cîţu a declarat: "Pentru că suntem la piaţa de capital şi la noi se uită mulţi investitori, trebuie să dau un mesaj şi pentru investitori. Am avut săptămâna trecută mai multe discuţii şi trebuie să explicăm ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României pentru că apar îngrijorări de la faptul că opoziţia, socialiştii, readuc din nou în discuţie creşterea punctului de pensie cu 40%. Asta după ce Guvernul a făcut un lucru care iarăşi este unic în Uniunea Europeană, şi cred că în lume, să creşti cheltuielile cu pensiile, cu alocaţiile, într-un moment în care trecem prin cea mai mare criză economică. Şi aş vrea să-i asigur atât pe investitori, cât şi agenţiile de rating, şi pe cei de pe piaţa de capital că acest Guvern nu va permite, şi domnul premier este aici, nu va permite modificarea punctului de pensie în acest an. Rămâne aşa cum am stabilit la rectificarea bugetară. Nu vom permite în acest an o creştere a punctului de pensie peste ceea ce s-a putut face în acest moment. Este mesajul şi de la domnul premier şi este şi mesajul pe care îl dau astăzi aici pentru că nu trebuie să avem aceste îngrijorări pe piaţa de capital. Garantăm că vom gestiona finanţele publice, şi acesta este un mesaj şi pentru domnul preşedinte, cu responsabilitate şi precauţie".

Valoarea punctului de pensie a crescut deja cu 14% de la 1 septembrie 2020, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei, însă Parlamentul urmează să se reunească astăzi în plen comun iar pe ordinea de zi figurează şi reintroducerea în lege a majorării pensiilor cu 40% şi creşterea salariilor profesorilor din acest an în loc de anul viitor.

Tot ieri, înainte de evenimentul de la BVB, premierul Ludovic Orban a declarat că bugetul nu îşi mai permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă. Orban a făcut apel la toate forţele politice să nu sprijine în Parlament raportul comisiilor de specialitate privind rectificarea bugetară.

"Bugetul nu-şi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă. În urma zilei negre de la Parlament în care pesediştii din Comisia de buget-finanţe au adoptat nişte modificări la ordonanţa de rectificare, la ora actuală România se află într-un pericol extrem de mare. Fac apel către toate forţele politice să nu sprijine în Parlament raportul adoptat de Comisia de buget-finanţe pentru ca asta va atrage consecinţe nefaste pentru economia românească, inclusiv pentru capacitatea României de a atrage investiţii, fonduri europene, de a fi considerat un partener solid. Ori cred că e de ajuns şi trebuie pus punct acestui mod iresponsabil de a face politică", a afirmat Orban, întrebat cu privire la proiectul aflat în Senat care prevede un supliment pentru profesori de 500 de euro.

El a arătat că Guvernul ia în calcul sesizarea CCR în cazul modificărilor la rectificarea bugetară.

"Orice fel de lege care nu prevede sursa de finanţare, în conformitate cu decizii anterioare ale CCR, este neconstituţională şi noi, ca Guvern, avem obligaţia de a ataca la CCR toate legile pe care le considerăm neconstituţionale", a spus Orban. Premierul a afirmat că amendamentele adoptate la ordonanţa de rectificare bugetară provoacă o creştere a cheltuielilor publice cu 1,7% din PIB pe anul 2020 şi cu 4,8% din PIB pe anul 2021.

"Este total nesustenabilă şi asta este însoţită şi de amendamentul bizar al lui Orlando (n.r. - Eugen Teodorovici) care reduce de la la 44% la 40% din PIB limita de îndatorare a bugetului, ceea ce aruncă practic România în faliment. (...) De fapt PSD, prin această modificare a rectificării bugetare, a transmis următorul mesaj că vrea să nu se mai poată plăti salariile, pensiile, să nu mai poată fi susţinute investiţiile şi să bage România în incapacitate de plată", a spus Ludovic Orban.

La rândul său, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a exprimat vineri preocupările băncii centrale cu privire la situaţia deficitelor. El a spus că pensiile majorate de 40% nu s-ar putea plăti de niciun guvern şi că România este în cea mai sensibilă situaţie posibilă din Europa în privinţa deficitelor. Acesta a catalogat propunerile de majorare de cheltuieli din Parlament drept "absolut hazardate" având în vedere că România rămâne cu un deficit semnificativ şi dacă elimină impactul bugetar al ajutoarelor acordate de guvern pe fondul crizei Covid. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, cheltuielile suplimentare ce vor intra săptămâna asta la vot în Parlament "nu pot fi acoperite", acest lucru fiind o certitudine.

Suciu a afirmat: "Pe lângă alte ţări, vorbesc de deficite de 10-11% care se referă punctual pentru anul în curs (...), noi am plecat cu un deficit de 4,5% (din PIB) care presupune că există deja pe fond un deficit structural la care s-a adăugat deficitul rezultat din ajutoarele financiare pe care guvernul le-a acordat. Dar odată eliminate acele ajutoare, în continuare suntem într-un deficit semnificativ. Dacă la acesta mai adăugăm şi propunerile absolut hazardate care s-au făcut în Parlament în ultima perioadă suntem în cea mai sensibilă situaţie posibilă din Europa, în perspectiva deficitelor".

Deficitul bugetar reprezintă cheltuielile statului care nu pot fi acoperite de venituri şi trebuie astfel împrumutate. Fără majorările din Parlament şi doar cu o creştere a pensiilor de 14% - negociată de guvern cu agenţiile de rating - din luna septembrie guvernul trebuie să împrumute pentru întreg 2020 suma de circa 140 de miliarde de lei (91 de miliarde deficitul bugetar + 49 de miliarde plata dobânzilor şi împrumuturilor care ajung la scadenţă).

Întrebat dacă bugetul poate suporta majorările propuse de Parlament, oficialul BNR a declarat: "Nu, evident nu. E o propunere electorală, să spunem... Niciun guvern, indiferent ce guvern va rezulta din alegeri, nu va (putea) face aceste (cheltuieli). Suntem în faţa unei certitudini aici, indiferent ce se spune acum. De vreme ce nu se restructurează semnificativ (sectorul public), şi aceste restructurări nu se pot face de azi pe mâine, la nivel bugetar aceste cheltuieli suplimentare nu pot fi acoperite. Asta este o certitudine (...). Dacă observăm că în acest moment 90% din veniturile publice sunt utilizate pe cheltuieli cu salarii (la bugetari - n.r.) şi pensii ne dăm seama că situaţia este foarte strânsă", a mai spus Suciu, completând că este evident că orice guvern va veni va trebui să găsească o altă abordare din perspectiva politicii fiscal-bugetare şi nu doar să majoreze taxe.