Florin Jianu, CNIPMMR: "Respingem public orice abordare pentru modificarea fiscalităţii în perioada următoare"

Antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră se opun oricărei modificări fiscale - în sensul majorării unor taxe şi impozite sau anulării unor reduceri fiscale - care ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie 2023, a afirmat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"Conform unui sondaj realizat pe 1197 de companii care fac parte din CNIPMMR, 8 din 10 firme ar fi afectate de modificarea Codului Fiscal şi nu sunt de acord ca această eventuală modificare să intre în vigoare de la 1 septembrie 2023. Măsurile care vor afecta cel mai dur IMM-urile sunt: creşterea valorii taxei pe valoare adăugată (ce ar avea efect negativ pentru 7 din 10 firme, potrivit sondajului), renunţarea la cota unică (ar fi afectate aproape 4 firme din 10) şi renunţarea la facilităţile fiscale acordate sectorului construcţiilor şi sectorului industriei agro-alimentare (renunţare care ar afecta 3 firme din 10 respondente la sondaj). De aceea, apelul nostru către Guvern este un apel la raţiune. Nu faci modificări în timpul exerciţiului fiscal. Nu s-a văzut niciodată asemenea modificări de la 1 septembrie, pentru că vorbim desre contracte şi bugete aflate în derulare. Nu schimbi şi nu creşti taxele când motoarele economiei - producţia şi consumul - încetinesc. Mărirea acestor taxe şi reducerea facilităţilor fiscale acordate vor avea un efect de bumerang. Vom vedea economia în recul, o scădere a consumului şi o încetinire a dezvoltării economice. (...) Orice discuţie trebuie făcută în perioada următoare pentru ca modificările fisclae să fie de la 1 ianuarie 2024. Respingem public orice abordare pentru modificarea fiscalităţii în perioada următoare", a declarat, ieri, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, în cadrul unei conferinţe de presă.

Reprezentantul antreprenorilor a precizat că, în loc să se uite la majorarea unor taxe sau la reducerea unor facilităţi fiscale, membrii guvernului Ciolacu ar trebui să fie preocupaţi de absorbţia fondurilor europene, care ar da un nou impuls privind creşterea economică, ceea ce ar echivala cu mai multe venituri la bugetul de stat pentru susţinerea cheltuielilor sistemului bugetar.

"Guvernul a promis că în acest an vor fi 480 de apeluri deschise în valoare de 36,8 miliarde euro pentru fondurile alocate pe cadrul financiar european multianual 2021-2027. În acest moment, deşi am trecut de jumătatea anului, ne aflăm aproape la jumătatea lunii iulie, nu avem niciun apel deschis şi niciun euro atras în economia naţională. Dacă din cele 36,8 miliarde euro, am fi reuşit să atragem minimum o treime, am fi avut o creştere economică şi o creştere a veniturilor la bugetul de stat. De aceea, considerăm că atragerea şi absorbţia fondurilor europene trebuie puse pe tapet de Guvern şi nu modificarea Codului Fiscal. Pentru că nu noi suntem vinovaţi de deficitul bugetar. Cine a creat acest deficiti şi această criză? IMM-urile? Nu. Această pseudo-criză şi narativul ataşat ei sunt cauzate de ineficienţa politicilor publice din acest an", a spus Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a menţionat că antreprenorii nu sunt de acord nici cu măsura reducerii pragului privind cifra de afaceri a microîntreprinderilor - de la 500.000 euro la 250.000 euro - în vederea aplicării unui impozit de 1% pe veniturile acestor firme, deoarece micile întreprinderi au mai suferit recent o reducere a pragului respectiv de la 1 milion euro la 500.000 euro.

"În cazul reducerii pragului vor fi afectate 70.000 de microîntreprinderi dintr-un total de 600.000, microîntreprinderi ce aveau un impact pozitiv pe veniturile bugetare de 400 milioane lei. Cele 70.000 de microîntreprinderi ar urma să treacă la un impozit de 16% pe care foarte multe nu şi-l pot permite", a spus Florin Jianu.

O altă măsură care ar nemulţumi mediul de afaceri ar fi renunţarea la vouchere şi înlocuirea lor cu o sumă fixă de bani.

"E o mare greşeală dacă se ia o astfel de măsură. Voucherele de vacanţă au scos din economia neagră zeci de mii de unităţi de cazare. Numai în primul an de folosire a acestor vouchere, 30.000 de unităţi de cazare au solicitat autorizarea funcţionării. Când transformi voucherele în bani, nu mai ai niciun control, nicio monitorizare din partea statului şi nu mai ajuţi mediul de afaceri. Prin astfel de măsuri, Guvernul nu face altceva decât să crească economia neagră", a afirmat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

• Modificarea Codului Fiscal va duce la şomaj şi la migrarea forţei de muncă

În ceea ce priveşte situaţia din turism şi din HoReCa, mai ales prin dorinţa Guvernului de a majora taxa pe valoare adăugată, Călin Cozma, preşedinte executiv al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR), a afirmat că ridicarea TVA de la 9% la 19% în acest sector de activitate "va ucide toată industria".

"Am încercat în 2022 să reconstruim, după criza pandemică, industria ospitalităţii, dar la finalul anului trecut ne-am trezit că Guvernul a majorat TVA-ul pentru industria noastră de la 5% la 9%. Acum se doreşte trecerea la 19%. Nu avem predictibilitate. Dacă plătim cu 10% mai mult, vom muri. Probabil cineva doreşte să îngroape turismul românesc. Pentru a plăti o TVA de 19% faţă de 9% cât este în prezent, trebuie să tăiem din cheltuieli, ceea ce echivalează cu o reducere a personalului pentru a reduce costurile totale. Practic din 200.000 de angajaţi câţi are industria ospitalităţii vor rămâne şomeri 20.000 de oameni. În acest moment vor interveni alte costuri pentru bugetul de stat. Cine va plăti şomajul pentru cele 20.000 de persoane disponibilizate? Dacă nu se ţine cont de opinia noastră, ne gândim şi la alte forme de manifestare, pentru că tot vedem că protestele dau rezultate în România", a spus Călin Cozma.

Tema reducerii facilităţilor fiscale de către Guvern a fost abordată şi de Vali Priceputu, vicepreşedinte pentru agricultură în cadrul CNIPMMR.

"Poziţia Consiliului este foarte simplă şi clară în privinţa reducerii facilităţilor fiscale acordate sectorului construcţiilor şi sectorului agro-alimentar: nu negociem. Avem un acord încheiat cu Guvernul, acord care este valabil până în anul 2028 cu privire la aceste facilităţi acordate şi abia atunci, în acel an, putem discuta orice. Până atunci Guvernul să ne lase să ne facem treaba. Nu putem să discutăm, să negociem despre ce am obţinut deja. Dacă se vor anula facilităţile fiscale în sectorul construcţiilor, vom asista în următoarele luni la un exod cuprins între 40.000 şi 60.000 de muncitori", a spus Vali Priceputu.

Antreprenorii susţin că, dacă se vor lua măsuri fără să fie respectat interesul IMM-urilor, cel care le va lua - premierul sau întreg Guvernul - trebuie să îşi asume acest lucru şi să se confrunte cu criza socială care se va declanşa după aprobarea acestor măsuri.