FLORIN JIANU, PREŞEDINTE CNIPMMR: "Riscăm să intrăm în recesiune, iar bugetul pentru 2019 este fragil şi dezechilibrat"

Ţara noastră riscă, în acest moment, să intre în recesiune, deşi potenţialul economic favorizează dezvoltarea, iar bugetul de stat pentru anul 2019 este fragil şi dezechilibrat, fiind construit pe himere, pe credite angajament, la fel ca anul trecut, ceea ce înseamnă că, de fapt, mutăm plăţile de la un an la altul, fără să ne uităm cine va trebui să plătească la final, a avertizat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româ­nia (CNIPMMR).

Domnia sa susţine că întârzierile în elaborarea bugetului de stat pentru anul în curs vor trena investiţiile, cel puţin câteva luni de acum înainte.

Preşedintele CNIPMMR a declarat: "În bugetarea României ar trebui să ne uităm la cum arată bugetul UE pentru 2019, care este construit pe un excedent, nu aşa cum este la noi, direct pe deficit bugetar. La nivelul UE, veniturile sunt de 165,8 miliarde de euro, iar cheltuielile de 148,2 miliarde de euro. UE se concentrează pe creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, astfel că sunt bugetate angajamente cu 6,1% mai mari decât în 2018, în acest sens, ajungând la un total de 13% din bugetul întregii Uniuni Europene pentru aceste două obiective. Ne-am uitat şi la bugetele altor ţări şi sunt destule care îşi construiesc bugetele pe excedent şi, pe lângă ţări precum Germania, Suedia, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Republica Cehă, Croaţia, Malta, Cipru, Lituania, Slovenia şi Grecia, găsim şi Bulgaria, cu un nivel al taxărilor mai scăzut decât în Româ­nia, dar care nu a modificat deloc Codul Fiscal de peste 12 ani".

Conform domnului Jianu, bugetul pentru 2019 se construieşte şi pe majorări importante de venituri din impozitele şi contribuţiile datorate de întreprinderi, în condiţiile în care scad finanţările pentru programele naţionale.

Florin Jianu a precizat că antreprenorii acordă un interes sporit investiţiior publice, nivelul acestora în Româ­nia cifrându-se la 46 de miliarde de lei, şi se vorbeşte de 136 de proiecte de investiţii (114 la Ministerul Transporturilor), fără să se spună care dintre ele se finalizează anul acesta sau care încep.

Conform domniei sale, în buget apar câteva ministere care fie nu au niciun proiect de investiţii (Ministerul Educaţiei), fie au doar câteva (Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice - doar 4 proiecte de investiţii în 2019, iar Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale are doar unul singur).

Preşedintele CNIPMMR a mai arătat că în bugetul de stat apar şi elemente contradictorii, cum este în cazul fondului de dezvoltare - în unele locuri este vorba despre granturi pentru unităţile administrativ-teritoriale, iar în altele despre împrumuturi, ceea ce dovedeşte "neseriozitate" din partea Guvernului.

Florin Jianu a adăugat: "Guvernul a vorbit despre importanţa prevenţiei, dar dacă ne uităm în bugetul de stat, vedem că ea nu se aplică deloc în practică, pentru că veniturile din amenzi prevăzute pentru 2019 sunt cu 37,52% mai mari decât în 2018, când au fost de asemenea, cu un procent semnificativ mai mare decât în 2017. Totodată, vorbim şi despre simplificarea birocraţiei şi reducerea cheltuielilor administrative, dar în buget sunt prevăzute majorări semnificative pentru veniturile din taxe. Considerăm că este foarte important ca, în Parlament, să se menţioneze foarte clar care sunt proiectele de investiţii care urmează să fie finalizate în acest an, atât în infrastructură, precum şi în sănătate sau în educaţie. Cerem şi ca în Parlament să se modifice responsabilitatea guvernamentală pentru cifre şi pentru implementarea bugetului de stat, deoarece prin OUG 114/2018 această responsabilitate nu mai există în acest moment. În egală măsură, cred că ar trebui să urmărim şi obiectivele Comisiei Europene pentru anul acesta şi să sprijinim economia, crearea de locuri de muncă inteligente şi digitalizarea economiei româneşti. În plus, ne dorim să vedem, odată, un Guvern care începe să îşi asume şi eficientizarea cheltuirii banului public".

• Jianu: "Nu cred că vom atinge nivelul propus de Guvern, de 5,5% creştere economică"

Ţara noastră riscă, din punct de vedere economic, recesiunea, deşi potenţialul economiei, în acest moment, este unul de dezvoltare, şi deşi mediul de afaceri a crescut în ultimii ani, a precizat Florin Jianu.

Conform preşedintelui CNIPMMR, riscăm ca, în foarte scurt timp, toţi indicatorii macro-economici (curs de schimb valutar, inflaţie, putere de cumpărare etc.) să iasă din matcă, pentru că toate aceste politici publice, bazate pe îndatorare şi promisiuni absurde nu au acoperire în economie şi vor trebui plătite de cineva, până la urmă.

Domnul Jianu a mai spus: "În plus, în bugetul pentru 2019, în raportul privind situaţia macro-economică, este scris negru pe alb că şi anul acesta, 90% din profiturile firmelor de stat vor fi colectate la bugetul ţării deci, în continuare, în 2019, vom fi subdezvoltaţi la capitolul infrastructură rutieră, vom avea, iarăşi, probleme cu încălzirea etc., ba, mai mult, 35% din rezervele acestor companii vor merge tot la bugetul de stat - deci nu le lasă nici să facă investiţii, nici să aibă rezerve pentru zile negre".

În privinţa ţintelor din bugetul de stat pentru 2019, stabilite de Guvern, domnul Jianu este de părere că, anul acesta, inflaţia va fi, cu siguranţă, mai mare decât estimarea Guvernului, de 2,8%.

Preşedintele CNIPMMR a adăugat: "În ceea ce priveşte creşterea economică, eu nu cred că vom atinge nivelul propus drept ţintă (de 5,5%), pentru că, întotdeauna, trebuie să plecăm de la ceea ce s-a întâmplat anterior. Dacă ajungem la 4,2-4,4% creştere economică, pentru 2018, în condiţiile în care Comisia Europeană spune că pentru toate ţările din UE aceasta va încetini, în anul curent, dacă Italia, care este o economie mult mai mare decât noi, a intrat în recesiune, iar România depinde foarte mult de ce se întâmplă în UE, dacă ne uităm la rata de încetinire a ceea ce înseamnă crearea de noi companii şi de noi locuri de muncă, plus majorarea salariilor, cu siguranţă ne dăm seama că nu vom atinge acest nivel, dar Guvernul nu a făcut altceva decât să pună nişte cifre, acolo, ca să închidă bugetul de stat".

Bugetul de stat se va descărca pe IMM-uri şi pe cetăţeni şi tragem un semnal de alarmă, taxele şi impozitele vor fi majorate, investiţiile vor lipsi, iar Guvernul va plăti salariile şi aici se încheie cheltuirea banului public, a subliniat domnia sa.