FLORIN JIANU, PREŞEDINTELE CNIPMMR: "Nu stimulezi colectarea prin creşterea taxelor, ci prin scăderea lor şi prin controale"

Reporter: Politicienii au declarat de nenumărate ori că antreprenorii sunt nişte eroi în condiţiile economice actuale. Care este situaţia IMM-urilor din România după doi ani de pandemie? Cum aţi rezistat în lipsa unui sprijin financiar constant din partea guvernelor care au fost la Palatul Victoria în ultimii doi ani?

Florin Jianu: Antreprenorii sunt nişte eroi pentru politicieni; politicienii nu sunt nişte eroi pentru antreprenori. Această perioadă a fost una în care antreprenorii au simţit că se descurcă pe cont propriu. Practic, întregul efort al depăşirii pandemiei a fost dus de către antreprenori, de către întreprinderile mici şi mijlocii, de către angajaţii acestora. De altfel am remarcat această solidaritate a micilor întreprinzători cu proprii angajaţi, iar acest lucru se reflectă în datele statistice ale şomajului, care nu au crescut îngrijorător în ultimii doi ani. Trebuie să menţionăm şi două lucruri care au fost pozitive, două programe majore: cel al sprijinirii plăţii şomajului tehnic, care a ajutat foarte mult mediul de afaceri, şi IMM Invest. Ele sunt cele două programe care au dus stindardul în această perioadă; restul măsurilor au fost cu frâna de mână trasă sau au fost realizate decalat de nevoile antreprenorilor.

Reporter: Cu toate acestea, cum se prezintă IMM-urile la începutul anului 2022?

Florin Jianu: Din punct de vedere statistic se prezintă mai puţine decât în anii trecuţi, pentru că a crescut numărul închiderilor companiilor cu aproximativ 17%, a scăzut şi sporul pozitiv (numărul companiilor care s-au deschis în anul 2021). Aceasta este situaţia până în luna noiembrie 2021; datele de mai sus vor fi finale abia în cursul primelor două luni ale noului an şi atunci vom şti situaţia reală. Din fericire, am văzut că programul de guvernare conţine un nou program privind înfiinţarea de start-up-uri şi se mai propun câteva programe în acest sens. Eu, mai degrabă, sunt adeptul diversităţii programelor, pentru ca fiecare antreprenor să se regăsească acolo unde are nevoie. Am văzut că în bugetul Ministerului Antreprenoriatului - deşi ministrul Cadariu ar fi putut să fie mai incisiv, mai prezent şi să obţină mai multe lucruri - sunt câteva programe. Ele sunt în principal fie preluate din propunerile noastre - dacă vorbim despre programul România Tech Nation -, fie propuneri pe care le-am inclus în legea întreprinderilor mici şi mijlocii cum sunt programul Femeia manager - care am văzut că are un buget un pic mai consistent -, nişte programe de turism - cam multe în opinia mea, dar sigur şi nevoile domeniului sunt diversificate.

Reporter: Mai ales că schema pentru sprijinirea HoReCa a venit destul de târziu în 2021...

Florin Jianu: Da, aşa este - schema respectivă a venit târziu. Dar mi-aş fi dorit de la actualul guvern să fi văzut mai mult curaj pe programe inovative de tipul digitalizării, transferurilor digitale, dar sunt convins că vom vedea şi aceste tipuri de programe.

Reporter: Sunteţi încrezător că aceste programe vor fi puse în aplicare, că nu se va întâmpla ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, adică să rămână doar pe hârtie?

Florin Jianu: Păi este rolul fiecăruia dintre noi să fim prezenţi în implementarea acestora. Noi, prin propuneri constructive, în mod pro-activ cu privire la aceste programe şi să nu lăsăm ca ele să fie deturnate şi să nu îşi atingă obiectivele iniţiale. Priviţi doar modul în care am reuşit să influenţăm schimbarea noii măsuri 3, adică măsura 4.1.1 din Programul Operaţional Competitivitate, care debutează în această lună şi pe care nu l-am lăsat să se desfăşoare aşa cum ar fi vrut unii şi alţii. Nu a fost simplu să modificăm aceste lucruri, dar văd deschidere din partea noului guvern, din partea ministrului de finanţe, din partea ministrului fondurilor europene şi aceste lucruri trebuie să reprezinte premisele unui an al reconstrucţiei.

• "Prin noua majorare, statul şi-a mărit veniturile din pix cu aproximativ 6 miliarde lei, lăsând oamenilor foarte puţin din creşterea salarială"

Reporter: Noul guvern a adoptat creşterea salariului minim cu 10%. Pot IMM-urile să acopere această creştere salarială?

Florin Jianu: Noi suntem de acord cu o creştere salarială, dar am cerut altceva. Noi am solicitat ca banii să ajungă efectiv la oameni. Asta am cerut şi insistăm pe acest tip de abordare. Aici vorbim despre o îngheţare a impozitului la fostul nivel al salariului minim pe economie, ceea ce ar însemna o predictibilitate şi pentru stat. Nu vorbim despre o scădere, ci despre o îngheţare a acestui impozit. Nivelul taxelor să fi rămas la salariul de 2300 lei, iar majorarea de 250 lei ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022 să fi mers direct în buzunarele angajaţilor, pentru ca ei să simtă cu adevărat că a avut loc o creştere salarială.

Reporter: De ce Guvernul nu a fost de acord cu propunerea CNIPMMR?

Florin Jianu: Prin noua majorare, statul şi-a mărit veniturile din pix cu aproximativ 6 miliarde lei, lăsând oamenilor foarte puţin din creşterea salarială. Noi am cerut şi vom cere în continuare echitate şi solidaritate. Dacă vorbim despre salariul minim pe economie, hai să lăsăm banii să ajungă efectiv la oameni, deoarece povara fiscală pe muncă este aproape 50%, bani care se duc la stat.

Reporter: Cu alte cuvinte, IMM-urile susţin această majorare salarială, dar ar dori ca respectiva creştere să rămână efectiv în buzunarele angajaţilor.

Florin Jianu: Pe de o parte. Noi am avut în discuţia cu Guvernul opt condiţii pe care le-am ridicat. Până la urmă Executivul a mărit salariul minim pe economie, dar nu au aplicat nimic altceva din ce am solicitat. Membrii Guvernului nu au aplicat îngheţarea contribuţiilor, nu au demarat procedurile pentru existenţa unui mecanism şi a unei predictibilităţi pentru următorii ani, măsuri foarte clare şi imediate pentru prevenirea scumpirilor. Noi mărim salariul minim pe economie, dar vin scumpirile peste toată lumea - peste antreprenori, peste angajaţi - şi nu vom vedea nimic ca şi creştere ulterioară. Am mai propus şi alte tipuri de intervenţii. Consiliul Naţional al IMM-urilor, după consultarea tuturor membrilor din ţară, a propus extinderea deductibilităţii fiscale pentru salariul minim pe economie, deoarece aceasta reprezintă o modalitate prin care oamenii ar câştiga mai mult.

• 30 miliarde lei - plafoane de garantare în anul 2022 pentru mediul de afaceri

Reporter: Şi totuşi, Guvernul a aprobat ceva: voucherele de vacanţă, atât pentru sectorul public cât şi pentru sectorul privat.

Florin Jianu: Da, dar în sectorul privat ele se acordă dacă există posibilitatea, la fel cum se acordă şi tichetele de masă. În sistemul public, sistemul voucherelor de vacanţă a fost introdus pentru ca banii respectivi să nu mai iasă din ţară şi să ajute în mod real turismul românesc. Iar acest lucru a fost remarcat pozitiv şi de către OECD, care a realizat un raport privind bunele-practici în privinţa utilizării voucherelor, document în care România se regăseşte printre cele 6-7 state, din 187 de ţări analizate, ca model de bună-practică la nivel global. România e dată model de bune practici cu patru tipuri de vouchere: voucherele de vacanţă, tichetele de masă, tichetele pentru masa caldă şi voucherele culturale. Noi încurajăm această modalitate de sprijin financiar, prin tipul voucherelor, mai ales pentru transformarea digitală a IMM-urilor şi pentru alte sectoare, deoarece ele au un obiectiv foarte clar şi ajută într-adevăr în mode cert la susţinerea unei politici publice. Altfel, dacă dai bani în speranţa că acea politică publică va fi susţinută, nu vei vedea rezultate, deoarece nu poţi să controlezi cum sunt cheltuite sumele respective.

Reporter: Care sunt aşteptările mediului de afaceri de la decidenţii politici în privinţa susţinerii bugetare a programelor destinate dezvoltării economiei?

Florin Jianu: Ne-am fi dorit ca ministrul Cadariu să fie mult mai combativ şi să susţină cât mai multe lucruri pentru IMM-uri, în ceea ce priveşte start-up-urile. Este o discrepanţă între ceea ce se spune în textul privind bugetul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului - unde se menţionează că vor fi susţinute 10.000 de start-up-uri cu câte 50.000 euro, că vor fi susţinute 1000 de IMM-uri pentru microindustrializare, etc. -, şi ceea ce scrie în bugetele programelor respective, unde cifrele nu se regăsesc în privinţa sumelor alocate. Alocarea este mult mai mică. De exemplu, pentru start-up-uri, pentru noul program România Tech Nation alocarea este de 2.500.000 lei. Poate cele 10.000.000 lei sunt pe următorii patru ani, dar atunci ar trebui să le vedem ca alocări pentru anii următori. Ministerul nu s-a îngrijit de acest lucru şi de aceea spun că ministrul Cadariu ar trebui să fie mult mai combativ, mai luptător pentru sprijinirea IMM-urilor. În general, în buget, se regăsesc programele pe care noi le-am propus. Le vom vedea implementate ca instrumente din partea Fondului de Garantare. Sunt foarte multe instrumente prinse în buget, şi, din informaţiile pe care le am, sunt aproximativ 30 miliarde lei ca plafoane de garantare în anul 2022. Ar fi bine ca majoritatea acestor bani să ajungă la Fondul de Garantare pentru nişte programe cum au fost IMM Invest, Agro Invest, etc..

Reporter: Poate absorbi mediul de afaceri cele 30 miliarde lei despre care vorbiţi?

Florin Jianu: Încă o dată, vorbim despre garanţii pentru IMM-uri, pe diverse modalităţi, şi se pot absorbi în cursul acestui an. Aceste lucruri sunt îmbucurătoare, dar ceea ce ne dorim noi, dincolo de orice alocare bugetară, este acţiunea. Adică, dacă la Ministerul Transporturilor vor continua desenele pe tablă cu privire la autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale, centuri ocolitoare sau căi ferate, nu te poţi aştepta la mari rezultate. Dincolo că ai un leu, doi sau orice resursă, trebuie să pui în aplicare anumite programe şi aici ţine de calitatea managementului, iar aşteptările noastre sunt mari.

• Impozitarea microîntreprinderilor - un deziderat al Ministerului Finanţelor Publice

Reporter: Referitor la aşteptări, Guvernul a renunţat la coborârea pragului cifrei de afaceri privind impozitarea microîntreprinderilor. Totuşi măsura nu este scoasă din calcul, atât timp cât ministrul de finanţe Adrian Câciu a declarat în luna decembrie a anului trecut că orice modificare a regimului fiscal se va face după negocieri cu mediul de afaceri şi va fi anunţată cu şase luni înainte, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Care va fi poziţia CNIPMMR dacă Ministerul Finanţelor va dori să scadă acest prag privind cifra de afaceri a microîntreprinderilor pentru anul viitor, la nivelul de 100.000 euro - aşa cum a dorit iniţial?

Florin Jianu: Poziţia noastră este aceea că noi citim cu atenţie documentele şi raportul semestrial de ţară spune cu privire la nivelul taxelor şi impozitelor din România că avem "un nivel scăzut de colectare". Nu spune că taxele trebuie să fie mai mari sau mai mici, nu spune că microîntreprinderile trebuie să plătească mai mult sau mai puţin. Spune că nivelul de colectare este scăzut, iar acesta este atributul statului. Şi atunci, de fiecare dată, noi vrem să vedem în oglindă ce face statul pentru eficientizarea activităţii de colectare. Impozitarea poate să fie oricât; o stabilim împreună cu condiţia ca această aplicare să fie pe o perioadă de cel puţin 10 ani, dacă vrem să avem o oarecare stabilitate şi predictibilitate. Dar ce face statul în oglindă pentru eficientizarea activităţii lui şi pentru o colectare mai mare? Colectarea nu este atributul întreprinderilor mici şi mijlocii oneste; este atributul statului. Dacă statul nu îşi va eficientiza activitatea, vom vedea că putem să ducem taxele la cer, că nivelul de colectare va fi exact acelaşi de acum pentru că nu stimulezi colectarea prin creşterea taxelor, ci prin scăderea lor, prin controale şi asigurarea unei aplicabilităţi egale a regimului fiscal. Dacă nu asiguri acest lucru şi o eficientizare a spaţiului public, nu vei avea mari rezultate în acest sens. Vom dori întotdeauna să vedem în oglindă sau în trei părţi ce se întâmplă. Ce se întâmplă cu companiile care scot profitul din România, ce se întâmplă cu activitatea statului şi ce se întâmplă cu întreprinderile mici şi mijlocii, pentru că reamintesc că s-a plecat de la o discuţie privind introducerea unei taxe de solidaritate pentru companiile mari şi la sfârşit se ajunsese să plătească tot IMM-urile. Nu cred că o asemenea abordare este rezonabilă.

Reporter: La ediţia a cincea a Forumului Capitalului Românesc, eveniment care a avut loc în decembrie 2021, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a afirmat că, cu mici excepţii, sutele de mii de IMM-uri din ţara noastră sunt afaceri de subzistenţă. Este corectă această afirmaţie?

Florin Jianu: Da, aşa este. Preşedintele CCIR are dreptate. Microîntreprinderile sunt afaceri de subzistenţă şi de aceea s-a stabilit un prag minim al cifrei de afaceri pentru a fi impozitate peste acel prag. Pentru foarte multe dintre ele, cifra de afaceri este sub 100.000 euro, dar aceste microîntreprinderi sunt o formă foarte bună de ocupare pe cont propriu.

Reporter: În aceste condiţii, ce se poate face pentru a dezvolta microîntreprinderile pentru a le aduce la statutul de întreprinderi medii?

Florin Jianu: Aici mă întorc la politica voucherelor. Dacă vrei să ai impact, trebuie să iei nişte măsuri care să atingă cât mai multe microîntreprinderi. Dacă se iau măsuri cu genul de programe ce susţin 2000 sau 5000 de companii, raportat la 500.000 de companii este 0,1%, adică nu ajută cu absolut nimic. Vrei să ajuţi economia? Atunci trebuie să ai impact asupra ei şi, de exemplu, noi am propus voucherele de digitalizare. Câte 5000 euro pentru 100.000 companii, de microîntreprinderi, care vor însemna enorma pentru digitalizarea acestora. După care se poate merge cu vouchere privind inovarea, cu o valoare cuprinsă între 10.000 şi 40.000 euro, prin intermediul cărora companiile să îşi cumpere echipamente sau mici utilaje. Politica publică - prin intermediul Programelor Operaţionale, prin PNRR, etc. - trebuie să fie axată pentru competitivitate.

• Priorităţile CNIPMMR pentru anul 2022

Reporter: Am văzut că propunerea CNIPMMR privind cei 5000 euro pentru digitalizarea microîntreprinderilor sunt prinşi până la urmă în PNRR, deoarece au rămas nişte fonduri de la unele programe care nu au fost aprobate de Comisia Europeană în documentul respectiv înaintat de guvernul Cîţu.

Florin Jianu: Noi am avut o discuţie atunci cu Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene, dar din păcate domnia sa a abordat propunerea noastră ca pe o ultimă soluţie, nu ca o soluţie iniţială. În privinţa PNRR, eu mă uit şi la alte ţări, care s-au concentrat pe câteva obiective şi nu au încercat să rezolve toate problemele. Această modalitate de a încerca să rezolvi toate problemele la sfârşit va arăta că nu ai rezolvat niciuna. Eu m-aş fi concentrat pe două-trei obiective, mai ales că aceste planuri naţionale de redresare şi rezilienţă au plecat de la ideea sprijinirii eminamente a mediului privat. De aceea, eu aş fi mers pe alocări mari pentru IMM-uri, cum au alocat în acest sens miliarde de euro Italia, Spania şi Portugalia, cu un accent pe microîntreprinderi aşa încât la sfârşit să ieşim nu numai rezilienţi, ci şi mai competitivi, să reuşim să transformăm economia ţării şi s-o ducem într-o altă etapă.

Reporter: Care sunt obiectivele CNIPMMR pentru anul 2022?

Florin Jianu: Pentru anul în curs, Colegiul Naţional al CNIPMMR a stabilit următoarele obiective:

- susţinerea digitalizării IMM-urilor - acel program România Tech Nation. Vom iniţia o cercetare în acest sens, pe care noi am numit-o Tech Radar, pentru a vedea nivelul de digitalizare şi transformare digitală a IMM-urilor în anul 2022, nevoile acestora şi propunerile de politici publice;

- iniţierea unui road-show cu agenţiile de dezvoltare regională pentru a promova noua perioadă programatică 2021-2027 în rândul IMM-urilor, la nivelul teritoriului;

- reprezentarea IMM-urilor în comitetele de monitorizare a programelor operaţionale, precum şi în comitetul pentru monitorizarea PNRR - propunere publică pe care sperăm să o vedem implementată;

- iniţierea - sub condiţia aprobării a două proiecte - a două concepte de agenţii de atragere de investiţii, una în Bucureşti (Bucharest Business Agency) şi una în Sibiu (Sibiu Business Agency), în care comunităţile locale se concentrează mai mult pe atragerea de investiţii şi pe promovarea exporturilor;

- începerea a două noi proiecte care vor susţine antreprenoriatul în rândul studenţilor: un proiect desfăşurat cu SNSPA şi un proiect desfăşurat cu ASE şi Facultatea de Construcţii. Prin aceste proiecte, vom susţine câteva sute de studenţi să îşi înceapă afacerile şi să primească şi subvenţii în acest sens.

Reporter: Vă mulţumim.