FMI avertizează: "Legea salarizării aduce costuri duble"

Legea salarizării unitare are un impact bugetar de 61,2 miliarde lei, adică 6,6% din PIB, au calculat oficialii FMI în ultimul raport realizat pe baza consultărilor anuale cu guvernul României, transmite Digi24.ro.

Experţii avertizează că impactul va fi de două ori mai mare decât estimează autorităţile de la Bucureşti. Reprezentanţii Ministerului Muncii au anunţat că această lege va presupune cheltuieli suplimentare de 31 de miliarde de lei în 2022, relatează sursa citată.

Legea salarizării unitare realizate de Guvern va avea un impact bugetar semnificativ, urmând să aducă în următorii ani cheltuielile cu salariile publice ale României peste media ţărilor emergente din Uniunea Europeană, au afirmat oficialii FMI în ultimul lor raport privind economia României, dat publicităţii joi, potrivit sursei citate.

"Impactul fiscal estimat al legii este semnificativ. În timp ce unele creşteri ale salariilor din sectorul public ar putea fi justificate, legea ar ridica cheltuielile salariale cu mult peste nivelurile economiilor emergente până în 2022", spune FMI.

Astfel, în prezent, cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 7,5% din PIB, faţă de 9% din PIB, dar vor ajunge cu 2,5-3 puncte procentuale faţă de nivelul întâlnit în ţările vecine. "Costul total din lege este de 61,2 miliarde RON sau 6,6% din PIB, ceea ce se traduce printr-un impact net asupra bugetului (după contribuţiile la impozite şi asigurări sociale) de aproximativ 2,6% din PIB în plus faţă de ceea ce este implicat în scenariul de bază", spune FMI.

• Recomandările FMI

O lege a salarizării unice ar trebui să fie "accesibilă şi implementată treptat, în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil". Aceasta ar trebui să introducă "o structură simplificată a reţelei salariale", iar salarizarea ar trebui făcută în funcţie de "responsabilitatea, complexitatea şi calificarea locului de muncă".

FMI recomandă evaluarea salariilor din sectorul privat pentru a se asigura că salariile publice sunt în linii mari aliniate la condiţiile pieţei muncii. Trebuie stabilite mai degrabă plafoane pentru bonusuri şi salarii de performanţă decât niveluri obligatorii, relatează Digi24.ro.

Legea salarizării unice stabileşte o reţea de salarizare şi prevede o creştere a salariilor pentru cei care se află în prezent sub nivelul reţelei. Salariile care depăşesc în prezent nivelul reţelei vor fi îngheţate. Grila de salarizare include toate funcţiile de serviciu din sectorul public şi le clasifică în şapte categorii ocupaţionale, cu un coeficient propus de 12 între salariul cel mai înalt şi cel mai mic, precizează sursa citată.

Salariile cresc automat pentru fiecare funcţie de post, rezultând o creştere medie anuală estimată de 1,8% în primii 10 ani. Legea prevede, de asemenea, o componentă variabilă (bonusuri) de până la 30% din remuneraţia totală la nivel instituţional. În plus, aceasta creşte fondul de prime care urmează să fie distribuit pe baza performanţelor de la 2 la 5 la sută din totalul facturii salariale.

"Nu este clar faptul că coeficienţii reflectă o evaluare globală a locului de muncă care asigură echitatea salariilor sau că scalele de echivalenţă au fost calibrate pentru sectorul privat", spune FMI.