FMI: BNR nu poate finanţa direct deficitul bugetar

Banca Naţională a României (BNR) nu poate finanţa, direct, deficitul bugetar din fondurile împrumutate de către Guvern de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), a declarat, ieri, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

Declaraţia sa vine ca răspuns la o întrebare referitoare la posibilitatea utilizării unei părţi din fondurile FMI pentru acoperirea deficitului bugetar, prin cumpărarea de titluri de stat de către BNR, direct de la Ministerul Finanţelor Publice.

Privind discuţiile cu autorităţile noastre, oficialul FMI a apreciat că Fondul ar trebui să fie flexibil în privinţa României, în condiţiile în care a dat dovadă de flexibilitate şi în privinţa altor state din regiune.

Conform spuselor sale, negocierile dintre FMI şi Guven nu trebuie să facă abstracţie nici de contextul economic actual extrem de dificil.

Franks nu a dorit să înainteze cifre legate de contracţia economiei României, însă, a subliniat că scăderea economiei naţionale va fi mult mai abruptă decât prognoza Fondului iniţial, cu 4%.

•

FMI nu doreşte salariul minim pe economie, punct de referinţă pentru Legea unică de salarizare

Franks a mai declarat că menţinerea salariului minim pe economie ca referinţă pentru legea unică a salarizării în sistemul bugetar reprezintă un "potenţial pericol" pentru capacitatea Guvernului de a reduce cheltuielile bugetare.

Reprezentanţii sindicatelor au declarat, în urma întâlnirii cu FMI, că Fondul nu doreşte ca salariul minim să fie o referinţa pentru legea salarizării în sistemul public. Conform sindicaliştilor, Fondul ar avea în vedere un indice de referinţă apropiat de nivelul salariului minim.

• Hossu: Finalizarea legii unice a salarizării, amânată

Liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, ieri, că Guvernul a cerut FMI să îi permită să amâne finalizarea legii unice a salarizării.

Conform spuselor sale, FMI ar putea fi de acord cu amânarea termenului de 31 octombrie "cu câteva luni, posibil, până la finalul acestui an".

În acest sens, Jeffrey Franks a menţionat ca va discuta cu guvernul pentru a vedea "ce este realist".

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, este, însă, împotriva acestei măsuri de amânare a finalizarii legii unice a salarizarii pâna după alegerile prezidenţiale.

Costin a explicat că o necunoscută importantă în finalizarea legii o reprezintă diferenţa dintre numărul de posturi din sectorul bugetar şi numărul efectiv al angajaţilor.

• Discuţii despre problemele mediului de afaceri

O delegaţie a Ministerului IMM-urilor condusă de ministrul Constantin Niţă s-a întâlnit, luni, cu reprezentanţii FMI, cărora le-a prezentat măsurile anticriză susţinute de mediul de afaceri din România. Printre măsurile analizate cu FMI, Niţă a precizat neimpozitarea profitului reinvestit, eliminarea impozitului minim, strategia publică pe termen scurt privind priorităţile economice ale României, investiţiile în infrastructură, reeşalonarea datoriilor către stat, capitalizarea CEC şi Eximbank şi finanţarea programului de locuinţe nou construite. Ministrul a subliniat problema dobânzilor mari practicate de băncile din România, accesul la creditare fiind una din problemele majore ale IMM-urilor. Reprezentanţii FMI au declarat că sunt deschişi la negocieri pe aceste teme, scopul principal fiind de a găsi soluţii viabile pe termen lung, dar care să fie flexibile pe termen scurt.