FMI cere ţărilor est-europene să reducă în continuare cheltuielile

Guvernele statelor din Europa de Est trebuie să continue să reducă cheltuielile pentru a contracara presiunile inflaţioniste provocate de creşterea preţurilor la alimente, a declarat ieri un oficial al Fondului Monetar Internaţional (FMI). "Presiunile inflaţioniste sunt mai puternice pe pieţele emergente decât în Europa avansată. Acest lucru necesită o înăsprire a politicilor fiscale şi monetare", a declarat Neven Mates, reprezentantul FMI în Rusia. Ungaria a înregistrat, în luna octombrie, o rată anuală a inflaţiei de 6,7 procente iar în România inflaţia a ajuns la 6,84 la sută. Slovacia, care la 1 ianuarie 2009 ar urma să adere la zona euro, a anunţat şi ea o rată a inflaţiei de 3,3 procente. Cea mai ridicată inflaţie din regiune se înregistrează în Ucraina, 14,8 procente.

Pe lângă ţinerea sub control a inflaţiei, cele 10 noi state membre ale UE din Europa de Est trebuie să reducă deficitul bugetar sub trei la sută din Produsul Intern Brut şi datoria generală sub 60 la sută din PIB, înainte de a putea adopta moneda euro. Guvernul ungar a demarat un amplu program de reducere a subvenţiilor, a majorat taxele şi a redus numărul locurilor de muncă în sistemul public, astfel că pe primele zece luni deficitul a ajuns la 4,7 procente din PIB. În Cehia deficitul ar urma să ajungă la 2,95 la sută din PIB, de la 3,6 la sută în acest an, iar în Polonia deficitul ar urma să se apropie de trei procente din PIB încă din acest an.

În ultima perioadă, ţările est-europene au început să se confrunte cu o creştere a indicilor preţurilor de consum ca urmare a creşterii preţurilor la alimente, ceea ce va îngreuna eforturile pentru respectarea criteriilor necesare pentru adoptarea monedei euro. În plus, ţările din Europa de Est înregistrează un ritm de creştere economică mai mare decât ţările din Occident, pe măsură ce investiţiile, schimburile comerciale şi salariile încep să se apropie de media înregistrată la nivelul european.