În 2017, când bursele au înregistrat în ianuarie cele mai bune performanţe din ultimii ani, bancnota de 100 de dolari a devenit cea utilizată bancnotă din lume, depăşind-o pentru prima oară pe cea de 1 dolar. Doi ani mai târziu, volumul bancnotelor de 100 de dolari aflate în circulaţie continuă să crească puternic, potrivit datelor Rezervei Federale americane, citate într-un raport de Fondul Monetar Internaţional (FMI), relatează MarketWatch.
Potrivit Rezervei Federale, numărul bancnotelor de 100 de dolari a crescut de aproape două ori după criza financiară globală, în pofida numărului mare de opţiuni fără numerar, cum sunt Venmo şi PayPal, şi percepţia că bitcoin şi alte criptomonede vor fi utilizate pe scară largă în viitor.
Cererea puternică pentru bancnotele de 100 de dolari nu provine însă din interiorul Statelor Unite. FMI subliniază că majoritatea cererii, respectiv 80%, provine din străinătate. Totodată peste 60% din totalitatea bancnotelor americane sunt deţinute în străinătate, comparativ cu până la 30% în 1980.
Unul dintre motivele acestei cereri ar putea fi instabilitatea geopolitică, întrucât cererea de cash din partea altor ţări tinde să crească în perioadele de incertitudini. Din acest punct de vedere, dolarul american este considerat ca fiind sigur în regiuni ca Venezuela, Orientul Mijlociu şi alte zone.
Un alt motiv este utilizarea numerarului în activităţile ilegale, transmite aceiaşi sursă.
"Economia subterană, economia informală, economia ilegală, toate acestea contribuile la atractivitatea bancnotelor cu valoare mare", afirmă în raport consilierul general adjunct al FMI, Nadim Kyriakos-Saad.
Ken Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard, fost economist şef al FMI, a apreciat că ar putea exista şi un alt motiv.
"Cererea subterană de bancnote a crescut în parte şi din cauza dobânzilor şi inflaţiei foarte scăzute. Dolarul este acum singura monedă globală; euro a stagnat, iar yuanul este la decenii depărtare de a deveni o provocare", a apreciat profesorul.