Modul în care Fondul Monetar Internaţional (FMI) a gestionat criza datoriilor din zona euro a fost criticat chiar de un organism intern, Biroul Independent de Evaluare (IEO), într-un raport în care susţine că Fondul nu a reuşit să identifice amploarea problemelor, a fost super-optimist cu privire la perspectivele de creştere ale economiilor europene care au beneficiat de programe de asistenţă şi de asemenea a lăsat impresia că tratează în mod diferit Europa, informează BBC.
Criza financiară din 2008 a lăsat statele europene cu datorii enorme şi bănci slăbite. Împreună cu Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, FMI a salvat pe rând Grecia, Irlanda şi Portugalia. Raportul Biroul Independent de Evaluare se concentrează pe aceste trei programe. Ulterior, FMI a fost implicat într-un al doilea program de asistenţă pentru Grecia şi unul pentru Cipru. În cazul Spaniei şi celui de al treilea program de asistenţă acordat Greciei, FMI nu a contribuit financiar, ci doar prin consiliere.
"Modul în care FMI a gestionat criza datoriilor din zona euro a ridicat semne de întrebare cu privire la responsabilitate şi transparenţă, ceea ce a ajutat la crearea unei percepţii potrivit căreia FMI a tratat în mod diferit Europa", subliniază raportul Biroului Independent de Evaluare, conform Agerpres.
Una din concluziile raportului Biroului Independent de Evaluare este că în cazul Greciei şi Portugaliei, prognozele de creştere economică ale FMI au fost mult prea optimiste. O evaluare mai realistă ar fi ajutat aceste ţări să se pregătească mai bine şi ar fi convins statele europene să ofere ajutoare financiare mai generoase.
De asemenea, este criticată decizia FMI din 2010 de a modifica una din regulile sale de aur pentru a permite Greciei să beneficieze de "acces excepţional" la asistenţă financiară, peste limitele care se aplică în mod normal statelor membre care cer ajutorul Fondului.
Potrivit Biroului Independent de Evaluare, în acest caz "procesul de modificare s-a îndepărtat de procesul deliberativ normal al FMI, în cadrul căruia deciziile de o asemenea importanţă fac obiectul unui examen atent". Existenţa unor consultări mai deschise ar fi permis eliminarea oricărei percepţii că FMI a cedat, în culise, în faţa interesele europene, susţine IEO.
În recomandările sale finale, Biroul Independent de Evaluare sfătuieşte FMI să-şi modifice procedurile pentru a minimaliza posibilitatea intervenţiilor politice în analizele sale tehnice.